Viața, așa cum e – Lecția aleșilor locali și sosia primarului care umblă cu mii de euro prin Pecica

Simțim din plin în această perioadă lecția de viață pe care ne-au servit-o, în primăvara acestui an, cele două partide mânuite de sforarul excursionist de la Cotroceni, care au devansat alegerile locale pentru a le comasa cu europarlamentarele. Au venit cu povești justificative despre stabilitate, despre economisirea banilor și, culmea ipocriziei!, despre grija față de alegători care, vezi Doamne, ar fi obosit peste măsură dacă ar fi votat de cinci ori, la date diferite.

Stabilitatea s-a dovedit una originală, cum ar spune Iliescu, care le-a permis celor două partide să facă absolut ce au vrut de vreme ce opoziția a fost, practic, pusă la colț, pe coji de nucă după constituirea coaliției mamut. Asta a fost și pentru partidele din opoziție lecția meritată pentru somnul pe care l-au tras de la alegerile din pandemie și până acum.

Spun „acum” pentru că lecția nu s-a încheiat încă, ultimul „extemporal” fiind la parlamentare.

Despre povestea economisirii banilor ce să mai spunem? O mincinoasă ordinară. 2024 a fost anul în care s-au aruncat cei mai mulți bani pe pomeni electorale din istoria post-decembristă. Pomeni despre care doar naivii pot crede că ne vor ajuta. Dimpotrivă. Lecția asta având ca temă pomenile este de manual, cum se spune.

Aceste pomeni au creat românilor iluzia unui trai mai bun. Atât, doar o iluzie. Care tot un fel de minciună este, la urma urmei.

Pentru aleșii locali și cei europeni alegerile care i-au interesat sunt la timpul trecut. Adevărul este că și noi am cam uitat de ele, aproape am uitat și cu cine am votat, dar așa se întâmplă când ești scos la tablă la câteva luni după ce ți-a fost predată lecția.

Despre eurodeputați, numai de bine. Bieții de ei sunt pe „ogoarele” Europei și muncesc din greu. Gheorghe Falcă, dacă bine am înțeles, este raportor pentru transport. Muncă importantă, grea și multă, altfel precis n-ar fi pierdut hățurile PNL Arad.

Vă spuneam despre lecția servită alegătorilor de cele două partide. De fapt, a fost și încă este servită de aleșii locali care au avut la dispoziție peste patru luni pentru negocierea majorităților în consiliile locale. Majorități care decid și persoana care va fi ajutorul sau, în unele localități, marioneta primarului.

Frumos și în deplin respect față de alegători ar fi fost ca după alegerile locale din 9 iunie aleșii să se pună la treabă, să negocieze astfel încât, la împlinirea celor patru ani de la constituirea consiliilor din 2020, cele nou alese să înceapă să funcționeze. Aiurea.

Suntem aproape de Crăciun și jocurile, manevrele și loviturile la gioale încă nu s-au terminat. La municipiu, unde șareta-i demult fără vizitiu,  încă nu-i clar din ce partid(e) vor fi viceprimarii. Probabil eurodeputatul va negocia pentru formarea majorității, pentru că Bibarț a declarat demult că el nu negociază nimic. Omul are treabă, are un Târg de filmat și postat pe rețelele sociale, are nevastă casnică. Nu-i ușor nici pentru el, săracu’.

Oricum, așa-i trebuie lui Ghiță. Dacă a avut mâncărimi să-l susțină pe acest domn Goe al politicii arădene, să facă bine și să muncească acum. Să-i facă majoritate, să-i facă dimineața și pachețelul cu mâncare (că, na, sunt ceva probleme la Cantina municipală), ba chiar și ghetele să i le lustruiască.

Doar să nu se bage în fieful natal al lui Marini unde „cea mai performantă administrație locală” a cam pierdut alegerile. A rămas vechiul primar, dar nu prea are majoritate în consiliu, ceea ce înseamnă că nici marionetă nu va avea și nici hotărâri trecute ca gâsca prin apă.

Poate, totuși, noul Consiliu local va îndrăzni și s-o roage frumos pe doamna secretar să respecte legea, măcar în ce privește Monitorul oficial local.

Eram și noi curioși de motivul încetării contractului de management al fostului viceprimar, dar doamna secretar al orașului Pecica nu ne lasă să vedem decât titlul dispoziției. Sau primarul?

A, sigur, ar putea s-o respecte și în ce privește înmânarea documentelor de validare a celor trei consilieri care nu au depus jurământul la ședințe de constituire a noului Consiliu local. Dar, până la urmă, e treaba domniei sale, numai să nu se afle că ține documentele alea în sertar ca să tragă de timp și să amâne constituirea noului CL in integrum.

Pe e altă parte, realesul primar n-ar lăsa problema asta a doamnei secretar al orașului în seama consilierilor locali. Doar că, în cazul de față, poate n-ar vrea ca lumea să-l creadă lipsit de modestie că publică în Monitorul local dispozițiile sau hotărârile Consiliului local, complete, cum scrie la lege. Faptele mărețe și realizările remarcabile se văd și fără publicitate, nu-i așa?

În plus, se pare că a fost ocupat și n-a avut timp să-i dea o lecție doamnei secretar. Caută pe cineva… Da, așa se vorbește prin fieful natal al lui Marini că un domn care seamănă leit cu realesul primar, da’ leit nu alta, încearcă să cumpere măcar un vot, două de la alte partide, ca să-l poată menține viceserv pe Mio. Pardon, viceprimar, cu Urbiservul e o discuție mai lungă.

Și, mai zice lumea, că acel domn ce seamănă leit cu primarul, da’ leit nu alta, le promite nou aleșilor consilieri, ba 50 de mii, ba 40 de mii. De euro. Clar nu poate fi primarul, că el, săracul, bugetar, de unde atâția euroi de dat?

Mă rog, bine că e altcineva care doar seamănă leit cu primarul, da’ leit nu alta, că Pecica-i mică și nu se știe când ajunge o informație ca asta la vreun procuror.

Evident, nici mentorul primarului, Marini nu are de unde să dea atâția bani, că-i tot bugetar. Și-apoi, Marini nu s-ar ocupa cu așa ceva. Cel mult ar încerca să „cumpere” altfel un ales de la un alt partid, de exemplu, oferindu-i postul de viceprimar. Așa, din buzunarul de la piept. Ar fi o mișcare cam neortodoxă și o lecție politică, doar că, normal, Marini nu se pretează la așa ceva.

Cum vă spuneam, are mult de lucru realesul primar până-l află pe domnul care-i seamănă leit, da’ leit nu alta. Că seamănă așa de tare încât cine știe unde l-ar mai putea înlocui.

Dincolo de trista glumă, ce se întâmplă la Pecica și în toate „parohiile” în care consiliile locale încă nu sunt funcționale, deci inclusiv la Consiliul județean, este o bătaie de joc la adresa cetățenilor. O adevărată lecție de nesimțire. Înțelegem că politica înseamnă negocieri și jocuri de culise. Dar astea puteau fi făcute până acum.