„În ce condiții și în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”, a fost întrebarea cu care a fost sesizată Comisia de la Veneția de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Curtea Constituțională a decis, în 6 decembrie, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale și reluarea de la început a procesului electoral, în baza documentelor declasificate din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Statului. CCR motiva că procesul electoral a fost viciat și au fost încălcări ale legislației care au distorsionat caracterul liber și corect al votului cetățenilor.
Comisia de la Veneția transmite că nu este de competența sa să analizeze faptele sau să examineze decizia Curții Constituționale a României, iar întrebarea adresată Comisiei de la Veneția de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional comparat și a standardelor europene și internaționale.
„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este dificilă. Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, afirmă Comisia de la Veneția.
Ca punct de plecare în concluziile formulate în raportul publicat luni, Comisia de la Veneția subliniază că alegerile sunt menite să producă un rezultat electoral care va „asigura libera exprimare a opiniei poporului”, în raport cu normele CEDO.
Judecătorul trebuie să verifice cum au fost influențate alegerile
„Având în vedere consecințele grave ale anulării ex-post a unei alegeri, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege. În acest privință, se atrage atenția asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneția care rămâne valabilă – de îmbunătățire a legislației privind anularea rezultatelor alegerilor”, se menționează în comunicatului de presă.
De regulă, alegătorii trebuie să aibă încredere că votul lor este final, subliniază Comisia de la Veneția. „Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe strict excepționale (principiul ultima ratio)”. Pe de altă parte, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient și prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregularitățile ar fi putut afecta rezultatul”.
Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic în principiu deciziile din oficiu ale curților constituționale, menționează raportul. Ținând cont de faptul că instanțele, inclusiv instanțele constituționale, sunt caracterizate prin reactivitate, nu prin stabilirea agendei, Comisia de la Veneția este de părere că puterea instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la situații excepționale circumstanțe excepționale și clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
În ceea ce privește regulile de campanie în mass media și de pe rețelele de socializare sau cele legate de finanțarea campaniilor, Comisia de la Veneția arată că judecătorul trebuie să verifice dacă încălcarea acestora a influențat rezultatul alegerilor. „Încălcarea flagrantă a acestor reguli ar putea înclina terenul în favoarea unui candidat specific și/sau ar putea avea un impact profund asupra opiniei votanților. Dacă judecătorul (…) nu poate veni cu un remediu eficient la încălcarea acestor reguli, ceea ce în cazuri extreme presupune anularea alegerilor, aceste reguli își pierd din eficiență”, potrivit raportului citat.
Totodată, Comisia de la Veneția subliniază că o decizie de anulare a alegerilor nu ar trebui să se bazeze doar pe informații clasificate ale serviciilor, întrucât acest lucru nu ar garanta „transparența” necesară.
Citește și: Vărșand: Un băiat de 15 ani aflat sub influența alcoolului, arestat preventiv după ce și-a înjunghiat sora în abdomen
Sursa Hotnews, Digi24
ÎNTREGUL DOCUMENT, ÎN LIMBA ENGLEZĂ: AICI sau mai jos: