De numele Sfântului Vasile cel Mare, sărbătorit de creștini în prima zi a anului, se leagă o serie de tradiții și superstiții despre care se spune că aduc sănătate și noroc celui care le respectă. „Sorcova, vesela” este cea mai frumoasă urare a anului.
După petrecerea de Revelion, în prima zi a anului, când este celebrată ziua Sfântului Vasile cel Mare, creștinii merg la biserică și-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru ajutorul primit până acum, dar și pentru a se ruga pentru sănătate, prosperitate, armonie și pace în noul an.
Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în Pont, în jurul anului 329. A studiat retorica, filosofia, astronomia, medicina și geografia, iar în anul 370, a devenit episcop al Cezareei și, în același timp, Mitropolit al Cappadociei şi Exarh al Pontului. Este considerat părintele monahismului oriental și este prăznuit de creștini în prima zi a anului și preaslăvit pentru scrierile sale, pentru rugăciunile pe care le-a lăsat și pentru viața dedicată oamenilor săraci.
Se spune că Sfântul Vasile l-ar fi rugat pe Dumnezeu să îi dea o zi, iar acesta i-a dat prima zi din an. Fericit, el a legat o crenguță de busuioc la toarta unui clopoțel și i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune și de aceea s-a împâmântenit obiceiul de a face urări de bine pe 1 ianuarie.
În credința populară românească, în ziua de 1 ianuarie se respectă numeroase obiceiuri și tradiții, astfel că prima zi a anului reprezintă un moment de cumpănă și marchează începerea unui Nou An și, simbolic, al unui nou ciclu de viață. 1 ianuarie este considerată o zi fastă prin excelență, fiind prima zi a anului, a unui nou interval de timp.
În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, iar mesajul transmis de colind este unul de viață lungă, sănătate și prosperitate pentru cei sorcoviți și pentru întreaga lor familie.
„Sorcova vesela” este cea mai frumoasă urare a începutului de an, însă puțini știu care este legenda urăturii, de unde provine, care sunt versurile oficiale și mai ales, care sunt superstițiile legate de obiceiul Sorcovei. Se spune că încă de prin anul 46 î.Hr, când Anul Nou începea la 1 martie, exista obiceiul de a colinda din casă în casă cu ramuri de măslin, în semn de pace, sau cu crenguțe de laur, în semn de onoare.
La sate, în prima zi a anului se practică obiceiul dezlegării anului, iar tinerii colindă și fac zgomote cu bice, buciume sau oale, ca să alunge duhurile rele. În această zi de mare sărbătoare se merge cu Sorcova, Semănatul, Plugul cel Mare, Vasilca, iar mielul Vasilică aduce celor care-l văd, noroc și bogăție.
În vechime, Sorcova era confecționată din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vișin, prun) sau de trandafir, tăiate și puse în apă la înmugurit și înflorit, în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moș Nicolae (6 decembrie).
Mai târziu se colinda cu o mlădiță înmugurită de măr, care se punea în apă în noaptea Sfântului Andrei şi care înflorea până în ziua de Sfântul Vasile. Astăzi, acest simbol este confecționat din hârtie colorată și flori artificiale.
Atunci când se spune urătura, se bate de trei ori cu sorcova pe umărul persoanei colindate, pentru a-i aduce noroc şi sănătate în noul an. „Sorcova, vesela, / Să trăiți, să-mbătrâniți, /Ca un măr, ca un păr, /Ca un fir de trandafir, /Tare ca piatra, /Iute ca săgeata, /Tare ca fierul, /Iute ca oțelul. /La anul și la mulți ani!” – sunte versurile clasice ale Sorcovei.
În timp au apărut și alte variante, dar toți copiii știu varianta inițială.
În credința populară, pentru a avea noroc în anul care începe se spune că este bine ca prima persoană care îți intră în casă pe 1 ianuarie să fie un bărbat. Se crede că așa cum este musafirul (semănătorul) care-ți intră în casă în ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa vei fi tot anul.
Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe față, te ștergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat și sănătos tot anul. Se spune că e bine să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Pe de altă parte, dacă dormi pe 1 ianuarie, vei fi leneș întregul an.
În vechime, în ziua de Anul Nou se aruncau prin casă spice de grâu, iar seara, acestea erau strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin, în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se făcea un mănunchi din spice și se păstrau, fiind benefice pentru durerile de cap. Tradiția mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, iar oamenii trebuie să-și pună un gând bun, ca să le meargă bine.
Tot în prima zi a anului se fac previziuni despre vreme. Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelșugat, iar dacă este senin și geros, oamenii vor fi sănătoși tot anul.
În ziua de Sfântul Vasile se spune că este bine să bei vin roșu, existând credința că pe cât de mult vin va bea omul, atât sânge va avea în obraz peste an. Asta i-a adus Sfântului Vasile și faima de „întâiul petrecăreț al anului”.
Biserica îl consemnează însă ca fiind apărătorul creștinilor, considerat „păzitor de duhuri rele”. Se spune că Sfântul Vasile cel Mare are „putere asupra dracilor“ și apare înfățișat ca unul dintre sfinții care au făcut minunile cele mai mari, rugăciunile lui având puterea de a scoate duhurile rele și necurate din oameni. Se spune că pe vremea când era arhiepiscop în Cezareea Capadociei, el a dus o luptă aprigă cu aceștia, prin scris și prin cuvânt, luminând creștinătatea și apărînd dogma Sfintei Treimi. Sfântul Vasile a murit la vârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, intrând în istoria creștină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.
Aproape 600.000 de români își sărbătoresc ziua numelui în prima zi a anului.
Noi le urăm sărbătoriților, dar și tuturor celorlalți oameni „La Mulți Ani cu sănătate!”