Iminența intrării în vigoare a noii ordonanțe a austerității din 2025 a indus panica în salariații sistemului de sănătate, care spun că nu sunt de acord cu măsurile propuse și amenință cu declanșarea protestelor.
Nu s-a instalat încă noul guvern, dar noua ordonanță a austerității (ordonanța trenulețul), „scăpată” în spațiul public pentru a testa reacția oamenilor, a provocat un val de indignare în rândul bugetarilor. Sindicaliștii de la Federația Solidaritatea Sanitară din România atrag atenția că „propunerile unora dintre partidele politice pro-europene riscă să afecteze drepturile angajaților din sănătate, constituind totodată un atac la adresa capacității sistemului public de sănătate de-a asigura continuitatea și calitatea serviciilor medicale” și spun un „NU hotărât reducerii drepturilor salariale”, după ce au constatat că proiectul de ordonanță aflat în dezbaterea politicienilor determină atât blocarea salariilor, cât și pierderea unor drepturi salariale și le atrag atenția că „angajații din sănătate nu trebuie să fie victimele disputelor politice”.
„Având în vedere faptul că acest proiect de ordonanță de urgență determină reducerea veniturilor salariale reale, atât prin suspendarea unor drepturi cât și prin efectul inflației, ne pronunțăm în mod categoric împotriva adoptării acestor măsuri”, se arată într-un comunicat al Federației Solidaritatea Sanitară din România (FSSR).
Sindicaliștii susțin că suspendarea dreptului la plata suplimentară pentru lucrul în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale (anularea sporului pentru lucrul în zilele libere), prevăzută în proiect, va determina afectarea suplimentară a capacității sistemului public de sănătate de a asigura continuitatea serviciilor publice de sănătate.
„Suplimentar, există riscul de a pierde dreptul la indemnizația de hrană, în situația în care aceasta va fi asimilată bonurilor de masă, care sunt tichete valorice. Suspendarea acestui drept determină pierderea veniturilor salariale pentru cca. 90% dintre angajații din sectorul public, în cazul a cca. 35% dintre ei scăderea mergând până la cca. 10%. O astfel de măsură va accentua numărul nemulțumiților, amplificând ponderea opozanților față de cei aflați la putere. Nemulțumirea este, în egală măsură, față de așezarea poverii diferitelor restructurări pe seama celor ce muncesc”, precizează FSSR.
Reprezentanții sindicaliștilor atrag atenția că este evidentă intenția de utilizare a crizei politice ca prilej pentru slăbirea suplimentară a sistemului public de sănătate, cu intenția de a amplifica procesul de privatizare a sănătății și spun că „soluția este mai curând cea inversă: reducerea cheltuielilor private din banii publici alocați sănătății, respectiv mutarea serviciilor private pe finanțare exclusivă din surse private. Nu transformați criza politică într-un prilej de profit economic pentru unii cetățeni! Considerăm că dezbaterile publice pe tema deficitului bugetar trebuie să țină cont de faptul că o bună parte din deficit este generată pe fondul investițiilor, inclusiv a celor în resursa umană din sistemul public de sănătate. Aceste investiții trebuie să continue”, avertizând totodată că astfel de măsuri reprezintă un atac suplimentar la adresa angajaților din sănătate, deja afectați semnificativ de atacurile suferite în perioada campaniei electorale, determinând slăbirea suplimentară a capacității sistemului public de sănătate de a acorda servicii medicale de calitate cetățenilor.
FSSR consideră că nesocotirea, de către toate guvernele, a legislației în materia salarizării reprezintă în sine un atentat la adresa democrației, câtă vreme „Parlamentul a adoptat o lege în urmă cu mulți ani, pe care guvernul are obligația să o pună în practică, ceea ce pentru lucrătorii din sănătate înseamnă drepturi salariale calculate întocmai prevederilor legale!, sindicaliștii atrag atenția că „în contextul intrării României în spațiul Schengen, o astfel de măsură va accentua suplimentar și tendința de migrație a profesioniștilor din sănătate”, se mai arată în comunicat.
Federația Solidaritatea Sanitară din România avertizează guvernanții – „atât cei actuali cât și cei viitori” -, că adoptarea unor astfel de măsuri ce determină reducerea veniturilor angajaților din sănătate are drept consecință riscul unor proteste de amploare din partea celor afectați și cer „tuturor partidelor politice chemate să propună politici publice care afectează interesele angajaților din sănătate, să respecte mecanismul democratic al dialogului social, deschizând negocierile ce au ca obiectiv încheierea unor acorduri pe aceste teme, cu partenerii sociali reprezentativi”.