Este concluzia dezbaterilor unei mesei rotunde organizate de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, la care au participat specialiști români și internaționali.
Interconectarea cercetării, educației și practicii medicale reprezintă una dintre provocările întâmpinate de universitățile din domeniul sănătății, atât în România, cât și în Europa Centrală și de Est. Sub genericul „Educația medicală și cercetarea în politicile de sănătate din România: Îmbinarea educației, cercetării și practicii medicale”, masa rotundă organizată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD), a evidențiat barierele și dificultățile cu care se confruntă centrele universitare din domeniul Sănătății, dar și necesitatea unor politici și practici concrete care sp cosolideze colaborarea între educație, cercetare și sistemul medical.
Evenimentul, desfășurat în cadrul proiectului Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences (A4L_BRIDGE), a reunit experți din domeniul medical, lideri universitari și oficiali guvernamentali din țară și străinătate, care au discutat despre soluțiile care pot reduce decalajele regionale în cercetare și inovare, cu accent pe rolul esențial al colaborării între mediul academic, sectorul privat și cel public.
Pe lângă lectorii români – reprezentanți ai universităților tradiționale de medicină și farmacie din România, ai spitalelor, precum și reprezentanți ai autorităților din domeniul sănătății, educației și digitalizării, la masa rotundă a participat prof. Jiří Nantl, minstru adjunct al Educației din Republica Cehă, fost director al Institutului Central European de Cercetare din cadrul Universității Masaryk și arhitect al Coaliției A4L, care a vorbit despre noile abordări ale politicilor europene în cercetare și educație. I s-a alăturat și prof. dr. Nada Čikeš, de la Universitatea de Științe Medicale din Zagreb, care a prezentat rezultatele analizei realizate în cadrul proiectului anterior Alliance for Life Sciences (Alliance4Life_ACTION): Cartea Albă privind combinarea activităților de cercetare, predare și a practicii medicale. Între invitații prezenți la eveniment s-au aflat și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila și ministrul Educației, Ligia Deca.
Subiectele dezbătute s-au concentrat pe trei teme principale: Timpul alocat cercetării și educației medicale; Integrarea cercetării și învățământului în spitalele universitare; Inovațiile în tehnologiile medicale și digitale.
Prof. univ. dr. Iuliana Ceaușu, directorul de proiect Alliance4Life Briges și coordonatorul proiectului anterior Alliance4Life Actions, a urat bun venit personalităților din Romania și din străinătate prezente în sală și celor care au fost prezenți online pentru participarea la deschiderea inițiativei universitare de colaborare bazate pe cei trei piloni ce definesc învățământul medical – educație, cercetare și activitate clinică.
Potrivit acestuia, proiectul A4L își propune colaborarea strânsă la nivelul învățământului universitar medical și non-medical în realizarea reformei educaționale prin acțiunile identificate în proiectul anterior ca fiind esențiale pentru armonizarea la nivel European și atenuarea diferențelor, inclusiv cele administrative, al școlilor doctorale și de aplicații pentru proiecte de cercetare sub deviza „closing the gaps”, iar în același timp vizează construirea unor punți de colaborare între universitățile europene partenere, iar UMFCD își propune să construiască aceste punți la nivel național.
Prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, prodecan pentru Cercetare Științifică și Inovare la UMFCD și consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, a subliniat că „cercetarea rămâne unul dintre punctele vulnerabile ale sistemelor de sănătate din regiunea noastră și din România”, iar „succesul real în sănătate depinde de transpunerea inovației în practică. Nu este suficient să avem rezultate ale cercetării, succesul real nu poate fi obținut decât prin înțelegerea clară atât a costului, dar și a valorii pe care o furnizează inovația, nu doar pentru sănătatea pacientului, ci și pentru productivitatea societății”.
Dr. Păun a atras atenția asupra rolului critic al interdependenței dintre medicină și inovație și a subliniat că „transpunerea rezultatelor cercetării la patul bolnavului este esențială pentru progresul practicii clinice și pentru viața de zi cu zi”, iar „parteneriatul între mediul academic și sectorul privat este vital pentru pregătirea unei forțe de muncă bine calificate”.
Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a arătat că „atunci când discutăm despre evoluție și progres în sănătate, vorbim și despre pilonii principali care stau la baza performanței academice și anume: resursa umană înalt calificată, tehnologii de top, proiecte avansate de cercetare științifică, digitalizare și, mai nou, aplicabilitatea inteligenței artificiale, centre medicale moderne sau ultramoderne, iar lista poate continua. Iar pentru îndeplinirea acestor criterii de performanță suntem condiționați întotdeauna de același subiect sensibil, cel legat de programele sustenabile de investiții pe termen mediu și lung și care să confere predictibilitate în dezvoltarea oricărui domeniu de activitate. Consider că acest capitol trebuie să se susțină și să se dezvolte de fiecare dată pe un singur principiu, acela al prioritizării. De aceea, reiterez că educația, cercetarea și mai ales sănătatea trebuie să reprezinte priorități reale în evoluția, progresul și nu în ultimul rând securitatea și siguranța oricărui popor”.
* Proiectul Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences are ca obiectiv principal creșterea competitivității și a capacității de inovare în Europa de Est și Centrală, prin reforme instituționale și prin transpunerea rezultatelor cercetării în aplicații biomedicale utile societății.
* Consorțiul Alliance for Life: O Inițiativă Strategică pentru Reducerea Decalajului în Cercetarea și Inovarea Europeană în Domeniul Sănătății reprezintă o inițiativă ce reunește 12 instituții și universități de top din 11 țări din Europa Centrală și de Est (Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Serbia, Polonia, Lituania, Estonia, Ungaria, Bulgaria și România), având ca obiectiv reducerea decalajului dintre Europa de Est și cea de Vest în ceea ce privește cercetarea și inovarea în domeniul sănătății.
* Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a devenit parteneră în anul 2021, prin proiectul „Reducerea decalajului dintre cercetare și inovare în Uniunea Europeană”, proiect finalizat la începutul acestui an, A4L Bridges fiind o continuare a acestuia.
* Instituțiile membre ale consorțiului Alliance for Life: Masaryk University (CEITEC), Cehia; Anne University Hospital – International Clinical Research Center (ICRC), Cehia; Biomedical Center of Slovak Academy Of Sciences (BMC SAS), Slovacia; Medical University in Lodz (MUL), Polonia; University of Zagreb School of Medicine (UZSM), Croația; University of Tartu (UT), Estonia; Vilnius University (VU), Lituania; Latvian Institute of Organic Synthesis (LIOS), Letonia; University of Ljubljana (UL), Slovenia; Semmelweis University (SU), Ungaria; Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD), România; Medical University Sofia (MUS), Bulgaria.