Moneda națională a avut o evoluție stabilă față de cea unică în cele trei ședințe de tranzacționare de săptămâna trecută. La aceasta au contribuit mai mulți factori, precum instalarea noului guvern, monitorizarea atentă din partea BNR, creșterea ofertei de valută din partea companiilor care și-au achitat taxele și impozitele la buget, plus salariile și bonusurile finalului de an, cât și influențele venite din piețele internaționale.
Cursul euro a fost stabilit luni la 4,9759 lei, dar a scăzut a doua zi la 4,9748 lei. Vineri, culoarul de tranzacționare a fost cuprins între 4,974 și 4,977 lei, iar media a urcat la 4,9765 lei, valoare aproape identică cu cea de la sfârșitul săptămânii precedente.
Din 19 mai 2023, când a fost atins recordul de 4,9783 lei, cursul euro a testat constant depășirea pragului de 5 lei.
Acesta ar urma să fie atins în 2025, așa cum o arată proiecțiile diverșilor analiști, inclusiv cea a Comisiei Naționale de Prognoză care anticipează o medie anuală de 5,01 lei/euro, respectiv 4,70 lei/dolar.
Reducerea cererii de lei din partea companiilor, după ce băncile și-au reglat nivelul de lichiditate, au stabilizat nivelul indicilor ROBOR.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%.
Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,03%.
La sfârșitul anului trecut, indicele la trei luni se situa la 6,22%, față de 7,57% la sfârșitul lui 2022. Cel la șase luni se afla la 6,27%, comparativ cu 7,81% la finalul lui 2022, iar cel la 12 luni la 6,30%, față de 8,09% în decembrie 2022.
Indicele dolarului față de un coș de valute mondiale majore a atins recent un maxim al ultimilor doi ani. Analiștii anticipează pentru 2025 o întărire a celei mai sigure monede, într-un moment în care tensiunile geopolitice și economice s-au înmulțit.
Opiniile economiștilor sunt împărțite. Unii văd o revenire a monedei unice la 1,10 dolari, mizând pe revenirea economiei europene. Alții anticipează atingerea parității până la sfârșitul lui 2025, odată cu implementarea politicilor promise de administraţia Donald Trump, care ar urma să stimuleze creşterea economică şi să ridice inflaţia.
„Marele joc” este cel disputat între Fed și BCE, în ceea ce privește diferențialul dintre dobânzile practicate de cele două mari bănci centrale. Ultima tăiere a fost operată la jumătatea acestei luni de către Fed, care a tăiat dobânzile cu un sfert de punct procentual la 4,25 – 4,5%, a treia astfel de măsură consecutivă.
Săptămâna trecută, euro s-a mișcat între 1,0385 și 1,0444 dolari, iar piața americană s-a închis vineri la 1,0425 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut vineri, pe piața locală, la 4,7768 lei.
Cursul francului elvețian a scăzut vineri la 5,3054 lei, iar al lirei sterline la 5,9853 lei.
Prețul gramului de aur a crescut la sfârșitul săptămânii cu circa 1 leu la 403,3538 lei, iar metalul galben a fluctuat între 2.609,90 – 2.635,70 dolari/uncie.
Bitcoin se află într-o perioadă de scădere, stimulată de înmulțirea vânzărilor după atingerea în 17 decembrie a maximului istoric de 107.780 dolari, care s-a datorat alegerii drept președinte a lui Donald Trump, favoritul industriei cripto.
Creșterea monedei americane a depreciat luni, principala monedă digitală, la circa 92.700 dolari, aceasta tranzacționându-se la sfârșitul săptămânii între 94.650 și 95.150 dolari, în lipsa multora dintre participanții instituționali ai pieței.
Ethereum s-a apropiat de 3.200 dolari, dar fluctua la cu două zile înainte sfârșitul anului între 3.370 și 3.407 dolari.
*Analiza săptămânală valutară & futures – perioada 23-27 decembrie, realizată de Radu GEORGESCU – DOMUS M&D