Deși pisicile au fost venerate în diverse culturi antice, cum ar fi cea egipteană, ele nu sunt menționate în Biblie. Această absență stârnește curiozitate cu privire la rolul cultural și religios al animalelor în contextul textelor biblice.
Există teorii care sugerează că pisicile au fost considerate animale sacre în Egiptul antic, iar Biblia a fost scrisă într-o perioadă în care influența egipteană nu era predominantă în contextul religios al evreilor și creștinilor. De asemenea, pisicile nu erau domesticite și răspândite în acele vremuri pe teritoriul Israelului în aceleași condiții ca în Egipt sau în alte părți ale lumii antice. Pisicile au o istorie fascinantă, mai ales în ceea ce privește domesticirea lor și relațiile cu diverse culturi antice, iar absența lor din Biblie poate reflecta anumite particularități istorico-culturale. Biblia a fost scrisă într-o perioadă în care cultura egipteană și influențele ei nu mai erau dominante în contextul religios al poporului evreu. De asemenea, este important de menționat că multe dintre cărțile biblice au fost scrise în perioada în care Israelul și regiunile din jur aveau alte practici culturale și religioase, care nu includeau pisicile ca fiind un element esențial. În plus, în acea perioadă, pisicile nu erau răspândite în mod larg în regiunile în care se desfășurau evenimentele biblice.
De asemenea, în Biblie, animalele sunt adesea menționate în contextul agriculturii sau al vieții cotidiene din acea vreme. Pisicile, fiind mai independente și mai puțin implicate în activitățile agricole sau pastorale, nu aveau același rol practic ca alte animale precum câinii, caii, vacile sau oile, care erau direct legate de viața de zi cu zi a oamenilor. Deși pisicile nu sunt menționate în Biblie, ele au fost apreciate în multe culturi antice. Pe lângă Egipt, pisicile erau respectate și în Grecia antică și Roma, unde erau apreciate pentru abilitatea lor de a vâna șoareci și alte rozătoare, protejând astfel proviziile. În unele culturi, pisicile erau chiar considerate animale care aduceau noroc. După perioada antică, în Evul Mediu, pisicile au avut o relație mai complicată cu creștinismul. În multe zone din Europa, pisicile erau asociate cu vrăjitoria și superstitiile. Acest lucru a dus la o persecuție a pisicilor, mai ales a celor negre, care erau considerare adesea „strigoi” sau „având puteri malefice”. De asemenea, în anumite perioade, pisicile au fost legate de imagini demonice, iar în unele locuri, chiar și pisicile au fost persecutate în timpul vânătorii de vrăjitoare.
În concluzie, deși pisicile nu sunt menționate în Biblie, ele au jucat un rol semnificativ în alte culturi și religii, iar absența lor poate reflecta particularitățile istorice și culturale ale regiunii și perioadei biblice.