Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) va începe în luna noiembrie o campanie naţională pentru a promova o alimentație sănătoasă. Elevii și părinții acestora vor fi informați despre beneficiile unui stil de viaţă sănătos, sub sloganul „Alege inteligent, mănâncă sănătos!”.
Potrivit specialiştilor INSP, alimentaţia nesănătoasă şi lipsa activităţii fizice sunt factori de risc importanţi pentru apariţia hipertensiunii arteriale, a hiperglicemiei, a dislipidemiilor, a obezităţii, care, la rândul lor, duc la apariţia principalelor boli netransmisibile precum bolile cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral, cancerele şi diabetul zaharat.
„În România, numărul cazurilor noi de obezitate diagnosticată, înregistrate în anul 2020 la copii 0 – 19 ani, este de 6.731 cu rata incidenţei de 165,4%000 locuitori, ceea ce reprezintă 18,9% din totalul cazurilor pe ţară. Consumul alimentelor sărate, grase şi zaharoase, al alimentelor cu conţinut scăzut de fibre sau conţinut ridicat de zahăr ar trebui limitat”, susţin specialiştii.
Ghidul de prevenție pentru medicul de familie
Institutul Naţional de Sănătate Publică afirmă că a actualizat Ghidul de prevenţie pentru medicul de familie – „Intervenţii preventive integrate adresate stilului de viaţă. Alimentaţia. Activitatea fizică”, material adresat tuturor profesioniştilor din asistenţa medicală primară – medicilor de familie, asistentelor medicale şi comunitare; specialiştilor de alte specialităţi, cât şi decidenţilor în sănătate, în scopul definirii unui cadru comun de intervenţii preventive sistematice pentru modificarea comportamentelor riscante prioritare şi schimbarea ponderii alarmante a morbidităţii şi mortalităţii prin boli evitabile.
- Publicitate -
Ghidul abordează modul în care alimentaţia influenţează starea de sănătate a organismului, modalităţile de evaluare a comportamentului alimentar în cadrul consultaţiei preventive structurate integrate în medicina familiei şi intervenţiile de modificare a comportamentelor nedezirabile, respectiv conţinutul recomandărilor referitoare la ce înseamnă alimentaţia sănătoasă pentru copiii peste 2 ani, pentru tineri şi adulţi.
Ce mănâncă românii?
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, un singur român consumă, în medie, 200 de kilograme de legume într-un an, reprezentând 20% din totalul alimentelor consumate. Studiile arată că pe măsură ce scade consumul de făinoase și de grăsimi, crește cel de legume, însumând o cincime din tot ce mâncăm într-un an.
Obiceiurile mai sănătoase ale Românilor se pot vedea și după consumul mediu anual pe cap de locuitor. De exemplu, avem un sac de cartofi, ăsta este echivalentul kilogramelor de cartofi la care o familie a renunțat de pe un an pe altul, din 2017 până în 2018, potrivit INS. Ce legume au câștigat loc pe masa noastră: varza, de exemplu, are o creștere destul de importantă, dar ardeii și castraveții sunt cu două kg în plus în obiceiurile alimentare ale românilor. În privința celorlalte legume, morcovii, rădăcinoasele, importantă creștere, roșiile au o creștere de 20% de pe un an pe altul și ceapa uscată. Probabil românii gătesc mai mult.
Recomandările specialiștilor
- grăsimi saturate sub 10% din aportul energetic, restul înlocuite cu grăsimi polinesaturate;
- grăsimi trans – cât mai reduse, preferabil deloc din alimentele procesate şi mai puţin de 1% din aportul energetic pentru cele naturale;
- maximum 5 g de sare/zi;
- 30 – 45 g fibre/zi, din cereale integrale, fructe şi legume;
- 200 g fructe/zi (2 – 3 porţii-standard);
- 200 g legume/zi (2 – 3 porţii-standard);
- peşte cel puţin de 2 ori/săptămână, din care o dată peşte gras.
- Publicitate -