Conform unei cercetări realizate de Rogalski Damaschin (RDPR) în cadrul programului Insight Lab, platformă ce își propune să susțină brandurile și profesioniștii din comunicare prin resurse și insight-uri bazate pe date, 90% din conținutul de PR generat de organizații nu întrunește condițiile pentru a deveni subiecte de presă.
Comunicatele de presă în era algoritmilor: doar 10% devin știri
70% dintre jurnaliști utilizează doar 10% din comunicatele primite; subiectul relevant și cifrele bine documentate sunt esențiale pentru ca informațiile furnizate de companii să poată fi dezvoltate în materiale de presă cu impact.
În plus, evoluțiile cele mai recente din timpul campaniei electorale arată că rolul presei – prin mecanismele sale de verificare a informațiilor, de filtrare cât mai obiectivă a temelor și narativelor publice – trebuie să ramână unul fundamental mai ales pe fondul algoritmizării excesive a conținutului în social media.
Sondajul a avut 64 respondenți din rândul jurnaliștilor TV, radio, presa scrisă și online, din presa economică & financiară, știri, presă generalistă, life-style și tech la nivel național.
- Publicitate -
90% din comunicatele de presă generate de organizațiile din România rămân nepublicate
Conform unei cercetări desfășurate de Rogalski Damaschin (RDPR) în perioada septembrie – noiembrie 2024. Acest demers face parte din platforma Insight Lab, ce are misiunea de a susține organizațiile să își adapteze comunicarea publică la nevoile industriei de media în schimbare, marcate de impactul noilor tehnologii în toate etapele sale – de la documentare și redactare până la publicare și amplificare.
Descoperă și: Educația – cheia dezvoltării personale. Cum ne modelează educația motivația și obiectivele?
“Contextul și concluziile acestei cercetări, realizate înainte de alegerile din 2024 confirmă faptul că a crescut presiunea asupra organizațiilor de a rămâne transparente și relevante pentru public, în condițiile algoritmizării excesive a informației. În ultimele 2 săptămâni de campanie electorală au existat numeroase voci în spațiul public care au pus la îndoială cele mai importante rezultate ale creșterilor economice din ultimii ani, ceea ce pune problema impactului real pe care comunicarea în mediul de business o are asupra societății. Rezultatele acestei cercetări arată că eforturile companiilor de a-și comunica valorile, rezultatele și deciziile trebuie să evolueze pentru a se adapta la nevoile partenerilor din media.” a explicat Eliza Rogalski, Head of Reputation Strategy.
Prima temă din Insight Lab a fost măsurarea relevanței comunicatului de presă într-o perioadă marcată de inteligența artificială. Deși acest instrument de comunicare rămâne fundamental în relația cu media, doar un procent redus din comunicatele trimise ajunge să genereze conținut editorial. Studiul arată că, pentru a crește șansele de publicare, comunicatele trebuie să fie bine documentate, clare și relevante pentru publicul de cititori și să cuprindă informații cu un factor cât mai mare de amplificare în social media.
- Publicitate -
Saturarea redacțiilor: peste 80 de comunicate primite pe săptămână
Un sfert dintre jurnaliștii intervievați au raportat că primesc între 30 și 50 de comunicate săptămânal, în timp ce alți 25% primesc peste 80 de comunicate. Cu toate acestea, aproape 70% din jurnaliști au afirmat că utilizează doar 10% din acestea pentru a dezvolta conținut editorial.
Ce face diferența? Relevanța subiectului și datele concrete
Când au fost întrebați despre tipurile de mesaje care pot genera știri sau alte materiale de presă, 92% dintre jurnaliști au indicat relevanța subiectului pentru cititori ca fiind cel mai important factor.
Cifrele și datele cum ar fi studiile de piață, analizele economice, cercetările sociologice sau data analitycs – extragerea unor concluzii de piață pe baza unor comportamente de consum manifestate în platformele sociale și de e-commerce – s-au situat pe locul al doilea, menționate de 80% dintre respondenți. Totodată, noutățile și lansările de produse au fost considerate valoroase de către jurnaliști, contribuind la interesul față de comunicat.
De asemenea, formatul unui comunicat joacă un rol esențial în procesul de selecție editorială. Aproximativ 34% dintre jurnaliști au menționat că scrierea corect gramaticală este crucială, iar 32% au subliniat importanța unui titlu bine formulat, care să atragă atenția imediat. Comunicatele care respectă cât mai mult din aceste criterii au șanse mai mari să genereze conținut organic în presă.
AI și comunicatul de presă: sub lupa jurnaliștilor
Sondajul a explorat și percepția asupra utilizării inteligenței artificiale (AI) în redactarea comunicatelor. Majoritatea respondenților nu au observat folosirea excesivă a AI în comunicatele primite, însă cei care au identificat astfel de texte au menționat necesitatea unor editări suplimentare. În plus, 48% dintre jurnaliști nu utilizează AI în redactarea propriilor articole, iar 26% o fac doar ocazional.
Verificarea din trei surse: o practică încă solidă
Deși peisajul jurnalistic a evoluat și se află sub presiunea de a genera cât mai mult conținut într-un timp cât mai scurt, aproape 60% dintre respondenți au declarat că verifică informațiile din cel puțin trei surse, în funcție de tipul informațiilor sau al conținutului, un standard care asigură acuratețea și credibilitatea știrilor.
De ce un comunicat nu devine știre? Lipsa relevanței și conținutul prea publicitar
Printre motivele principale pentru care un comunicat de presă nu devine știre, jurnaliștii au menționat lipsa relevanței pentru publicul lor și conținutul excesiv publicitar. Textele care promovează produse sau servicii într-un mod evident comercial sunt clasificate ca advertoriale ce nu pot fi încadrate în nicio categorie de interes public. Mai mult, sărăcia informațiilor de interes public și limbajul artificial și greoi fac dificilă adaptarea celor mai multe comunicate de presă pentru publicare. Alte motive includ:
- subiectele nerelevante;
- lipsa resurselor vizuale;
- informații incomplete.
Recomandări pentru un comunicat de presă cu impact
Conform jurnaliștilor, comunicatele de presă ideale trebuie să fie concise, clare și corect scrise. Este esențial ca acestea să atragă atenția printr-un „cârlig” puternic – o informație sau o declarație care poate susține amplificarea conținutul în mod organic în social media. Jurnaliștii recomandă evitarea limbajului corporatist și exagerărilor laudative, precum și includerea de formate editabile și imagini ușor de publicat. Comunicatele de succes sunt cele care oferă date și informații utile jurnaliștilor pentru a dezvolta la rândul lor narative de interes public.
Sondajul Rogalski Damaschin arată că, deși mediul de comunicare este saturat de informații, comunicatele de presă rămân un instrument important de lucru pentru jurnaliști. În plus, evoluțiile cele mai recente din timpul campaniei electorale arată că rolul presei – prin mecanismele sale de verificare a informațiilor, de filtrare a temelor și de dezvoltare a narativelor publice – ramâne unul fundamental mai ales pe fondul algoritmizării excesive a conținutului în social media. În acest peisaj, organizațiile au responsabilitatea de a-și adapta discursul public pentru a-și crește impactul și credibilitatea.
Despre Rogalski Damaschin „Imaginație pentru rezultate”
Viziunea agenției este de a obține rezultate pentru clienții săi prin puterea imaginației. Contextul în continuă schimbare și provocările cu care ne confruntăm forțează mediul de afaceri să răspundă în moduri care se aliniază atât cu obiectivele de creștere, cât și cu așteptările publicului.
Prin exercițiul imaginației, agenția descoperă perspective de comunicare care explorează noi semnificații, având ca scop atingerea unor rezultate concrete, măsurabile și relevante în afaceri. Agenția își susține manifestul „imaginație pentru rezultate” printr-o cultură a curiozității, curajului, empatiei, colaborării și încrederii reciproce.
- Publicitate -