Astronauţii NASA Butch Wilmore şi Suni Williams, care au devenit primul echipaj care a zburat cu Starliner în iunie, au rămas pe ISS în timp ce Starliner s-a desprins autonom vineri, la ora 22:04 GMT (sâmbătă, 01:04, ora României), începând un drum de şase ore spre Pământ folosind propulsoare de manevră pe care NASA le-a considerat luna trecută prea riscante pentru un echipaj.
Starliner a revenit pe Pământ aparent fără probleme, a arătat livestreaming-ul NASA, reuşind să încheie în siguranţă faza finală critică a misiunii sale, relateză news.ro.
Nava spaţială a reintrat în atmosfera Pământului în jurul orei 03:00 GMT (6:00, ora României) la o viteză orbitală de 27.400 km/oră. Aproximativ 45 de minute mai târziu, aceasta a deschis o serie de paraşute pentru a-şi încetini coborârea şi a umflat un set de airbaguri cu câteva momente înainte de a ateriza la White Sands Space Harbor în deşertul arid din New Mexico.
Astronauţi nevoiţi să rămână în spaţiu
Deşi misiunea trebuia să fie un ultim zbor de testare înainte ca NASA să certifice Starliner pentru misiuni de rutină, decizia agenţiei de luna trecută de a ţine astronauţii departe de capsulă din cauza problemelor de siguranţă a aruncat procesul de certificare a navei spaţiale în incertitudine, în ciuda întoarcerii fără probleme executate de Boeing.
Astronauţii Wilmore şi Williams, aprovizionaţi suplimentar pe ISS, vor reveni pe Pământ la bordul unui vehicul SpaceX în februarie 2025. Ceea ce iniţial trebuia să fie un test de opt zile s-a transformat pentru echipajul Starliner într-o misiune de opt luni.
La bordul ISS, un laborator ştiinţific de mărimea unui teren de fotbal aflat în spaţiu la 402 km depărtare de Pământ, se află alţi şapte astronauţi care au sosit în momente diferite cu alte nave spaţiale, inclusiv o capsulă rusească Soiuz. Wilmore şi Williams sunt aşteptaţi să continue să facă experimente ştiinţifice împreună cu colegii lor de pe ISS.
Probleme costisitoare pentru Boeing
În iunie, cinci dintre cele 28 de propulsoare de manevră ale Starliner au cedat în timp ce Wilmore şi Williams se aflau la bord şi se apropiau de ISS, în timp ce acelaşi sistem de propulsie a avut mai multe scurgeri de heliu, care este utilizat pentru presurizarea propulsoarelor. În ciuda reuşitei andocării la 6 iunie, defecţiunile au declanşat o investigaţie de câteva luni a Boeing - cu un oarecare ajutor din partea NASA - care a costat compania 125 de milioane de dolari, aducând depăşirea totală a costurilor programului Starliner la puţin peste 1,6 miliarde de dolari începând din 2016, potrivit unei analize Reuters a înregistrărilor mobiliare.
Problemele Starliner persistă de când nava spaţială a eşuat într-un zbor de testare către ISS, în 2019, fără echipaj. Starliner a efectuat o nouă misiune în 2022 şi a reuşit în mare parte, deşi unele dintre propulsoarele sale au funcţionat defectuos.
Problemele cu Starliner ale gigantului aerospaţial american reprezintă cea mai recentă luptă care pune sub semnul întrebării viitorul Boeing în spaţiu, un domeniu pe care l-a dominat timp de decenii până când SpaceX a lui Elon Musk a început să ofere lansări mai ieftine pentru sateliţi şi astronauţi şi a remodelat modul în care NASA lucrează cu companiile private.
Investigaţii prin simulare
Boeing va recupera capsula Starliner după aterizare şi îşi va continua investigaţia pentru a afla de ce propulsoarele au cedat în spaţiu.
Însă secţiunea care adăpostea propulsoarele Starliner - trunchiul „modulului de serviciu” care asigură capacităţile de manevrare în spaţiu - s-a desprins de capsulă, aşa cum a fost proiectat, chiar înainte ca aceasta să plonjeze în atmosfera terestră.
Prin urmare, modulul de serviciu care conţinea propulsoarele defecte a ars în atmosferă conform planului, ceea ce înseamnă că Boeing se va baza pe teste simulate pentru a-şi da seama ce a mers prost cu echipamentul în spaţiu.
Observator - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie. ➜