■ Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale a publicat raportul studiului privind competențele digitale și alfabetizarea informațională ■ este bazat pe date din 34 de țări, inclusiv România ■ scopul este de a evalua capacitatea elevilor de a utiliza tehnologia în mod eficient ■ peste 5.800 de școli vor fi dotate cu tehnologie modernă și vor fi instruite în formarea de competențe peste 100.0000 cadre didactice ■ majoritatea profesorilor au competențe digitale de bază, dar au dificultăți în utilizarea tehnologiilor avansate ■
Potrivit unui comunicat publicat, zilele trecute, pe site-ul Ministerului Educației, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale (IEA) a lansat online raportul studiului privind competențele digitale și alfabetizarea informațională, bazat pe date din 34 de țări, printre care și România. Rolul principal al proiectului ICILS 2023 este de a evalua capacitatea elevilor de-a VIII-a în a utiliza tehnologia în mod eficient pentru o serie de scopuri diferite.
Un aspect evaluat în ICILS este capacitatea de a face raționamente critice în calitate de „consumatori” și creatori de informație. Studiul oferă o imagine asupra integrării tehnologiilor digitale în educația preuniversitară din țară, evidențiind progresele realizate și provocările existente. „Ministerul își asumă rolul de catalizator al transformării digitale în învățământ, investind peste 1 miliard de euro, inclusiv prin PNRR, numai în ultimii doi ani, pentru modernizarea infrastructurii digitale și dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice.
Prin implementarea Cadrului Național de competențe digitale pentru elevi și profesori, alinierea la standardele europene DigComp 2.2 și dezvoltarea unor rsurse integrate și interoperabile se creează un ecosistem educațional dinamic în adevăratul sens al cuvântului. Acesta va sta la baza pregătirii elevilor pentru provocările viitorului digital, va eficientiza procesele administrative și va spori transparența în sistemul educațional”, a precizat ministrul Educației, Ligia Deca.
A mai spus că proiectul vizează dotarea a peste 5.800 de școli cu tehnologie modernă și urmează a fi instruite peste 100.0000 cadre didactice, în competențe digitale. Astfel se construiește fundamentul unei educații digitale de înaltă performanță. Studiul a fost realizat de Laboratorul de Testare Educațională din cadrul Centrului de Învățare al Universității din București, în calitate de centru național de cercetare pentru IEA, cu susținerea Ministerului Educației prin proiectul ROSE (România Secondary Education Project).
Discrepanțe între mediul urban și cel rural
Rezultatele studiului arată că, deși există discrepanțe între mediul rural și urban, 74% dintre profesori consideră că școala lor dispune de suficiente echipamente TIC pentru desfășurarea activităților didactice, iar 76% dintre cadrele didactice afirmă că echipamentele funcționează corespunzător. Nu în ultimul rând, 80% dintre profesori sunt mulțumiți de viteza internetului din școală.
Elevii demonstrează competențe de bază în utilizarea TIC, dar au dificultăți în ceea ce privește abilitățile de gândire computațională și rezolvarea de probleme complexe. Scorul mediu obținut de România este 418 față de 476 media ICILS. Însă, majoritatea cadrelor didacticer posedă competențe digitale de bază, dar întâmpină dificultăți în utilizarea tehnologiilor avansate. De exemplu, 91% dintre profesori se simt capabili să pregătească lecții care integrează TIC, dar numai 28% declară că pot edita conținut video suficient de bine.
54% dintre profesori utilizează aplicații online pentru exerciții și teste la unele lecții, dar un procent mai mic, de doar 12%, le folosesc în mod constant. 25% dintre profesori afirmă că folosesc manualele digitale la fiecare lecție. 59% dintre cadrele didactice au participat în ultimii doi ani la mai multe activități care vizează utilizarea resurselor digitale specifice disciplinei în predare și învățare. Studiul evidențiază faptul că formarea tinde să se concentreze pe aspecte tehnice, neglijând adesea aspectele pedagogice ale integrării TIC.
Studiul identifică mai multe provocări în integrarea eficientă a TIC în educație. Mai precis, 36% dintre profesori consideră că nu au suficient timp pentru a pregăti lecții care încorporează TIC. De asemenea, 31% dintre profesori nu sunt complet încrezători în abilitatea lor de a identifica escrocherii online, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate semnificativă. Ministerul Educației a investit peste 1 miliard de euro prin PNRR, pentru digitalizarea unităților de învățământ și dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice.
Cadru legislativ pentru profesori și elevi
Este cea mai mare investiție din ultimii 30 de ani, ce vizează peste 4.300 de laboratoare de informatică nou dotate în unitățile preuniversitare, peste 1.400 de smart-labs nou înființate – laboratoare cu tehnologie de ultimă generație în licee, aproape 90.000 de săli din peste 5.800 de unități preuniversitare dotate cu echipamente moderne. Peste 100.000 de profesori din sistemul preuniversitar vor fi formați în vederea dezvoltării competențelor digitale și a celor de pedagogie digitală, pentru a integra tehnologiile în practicile la ore, acordând prioritate celor din rural în selecția grupului țintă.
În ceea ce privește cadrul legislativ, a fost adoptat Cadrul național de competențe digitale al profesionalistului din educație (DigCompEdu), un instrument conceput de Ministerul Educației pentru a sprijini cadrele didactice de la toate nivelurile educaționale, de la învățământul preșcolar până la cel universitar și educația adulților, în evaluarea și dezvoltarea competențelor digitale. Acest cadru oferă un model de progres structurat pe șase niveluri, de la A1 la C2, prin care cadrele didactice pot parcurge un traseu de creștere a abilităților digitale.
Un al doilea act normativ se referă la adoptarea Cadrului Național pentru competențe digitale pentru elevi, un instrument care să sprijine cadrele didactice în activitatea de la clasă, oferindu-le repere clare despre nivelurile de competență pe care copiii trebuie să le dezvolte. Cadrul oferă descriptorii specifici pentru fiecare competență și nivelurile de performanță așteptate și se bazează pe standardele DigCompRo (Cadrul național pentru dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor – RO) și DigComp 2.2 (Cadrul European de Competențe Digitale pentru Cetățeni – EU), asigurând alinierea la cele mai bune practici globale.
Astfel, proiectul acoperă șase arii principale de competență; (1) utilizarea dispozitivelor digitale; (2) alfabetizarea informațională;(3) comunicare și colaborare digital;(4) crearea de conținut digital și aspecte de proprietate intelectuală;(5) siguranța cibernetică;(6) utilizarea responsabilă și etică a tehnologiei. Prin acest cadru, Ministerul Educației își propune să reducă reticența față de noile tehnologii, să stimuleze atitudini critice constructive și să pregătească elevii pentru provocările viitoare, incluzând totodată indicatori pentru urmărirea progresului implementării.