Tehnologia a revoluționat oftalmologia, permițând diagnostice mai rapide și precise, dar și o chirurgie de înaltă precizie și cu rezultate mai predictibile, și acest salt s-a resimțit și în țara noastră. La 75 de ani de la înființarea Societății Române de Oftalmologie, Prof. Dr. Florian Baltă face fotografia momentului pentru oftalmologia românească. Deși există un program național în oftalmologie, screeningul retinopatiei de prematuritate, crearea unor noi programe de screening pentru retinopatia diabetică, glaucom sau degenerescența maculară legată de vârstă ar avea un impact major asupra calității vieții oamenilor.
Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la înființarea Societății Române de Oftalmologie. Este un moment de bilanț? În calitatea de președinte al Societății Române de Oftalmologie (SRO), ce puteți să ne spuneți despre evoluția oftalmologiei în țara noastră în ultimii 30 de ani? În ce activități s-a înregistrat cel mai important progres?
Este o bucurie și o onoare să ne aflăm la un moment comemorativ – de 75 de ani de la înființarea SRO. Privind retrospectiv, constatăm că modul în care se practică oftalmologia acum este foarte diferit de ceea ce se întâmpla în urmă cu 30 de ani. Dincolo de revoluția tehnologică, ne aflăm în secolul supraspecializărilor, iar oftalmologia nu face excepție de la acest fenomen medical.
Cele mai mari progrese s-au înregistrat în domeniul chirurgiei oftalmologice, în special în chirurgia cataractei, chirurgia refractivă și tratamentele retiniene. De asemenea, oftalmologia pediatrică și tratamentele pentru afecțiuni genetice au cunoscut o dezvoltare importantă. În plus, colaborarea interdisciplinară și utilizarea inteligenței artificiale în diagnostic au deschis noi perspective pentru viitorul oftalmologiei în România.
În concluzie, oftalmologia românească a evoluat semnificativ în ultimele decenii, iar Societatea Română de Oftalmologie va continua să susțină excelența în acest domeniu, promovând inovația și dezvoltarea continuă a specialiștilor.
Școala românească de oftalmologie, începând cu Nicolae Manolescu (1850–1910), care este socotit a fi fondatorul oftalmologiei moderne româneşti (conform Prof. Radu Iftimovici, Medica Academica Dec 2018, Supliment “Oftalmologia Românească în An Centenar”) s-a dezvoltat constant prin aportul catedrelor de oftalmologie din UMF-urile din țară și a personalităților din această specialitate. Cum se prezintă astăzi școala românească de ofltalmologie? Cum vedeți perspectiva pentru specialitate pe termen mediu și lung?
Școala românească de oftalmologie are o tradiție solidă și continuă să evolueze, aliniindu-se progresiv la standardele europene și internaționale. În prezent, formarea specialiștilor oftalmologi în România se desfășoară într-un cadru academic, cu acces la tehnologie modernă și la metode avansate de diagnostic și tratament.
Numărul de oftalmologi din România a crescut constant, ceea ce a contribuit la îmbunătățirea accesului pacienților la îngrijire oftalmologică. Totuși, distribuția acestora nu este uniformă, existând un deficit de specialiști în unele zone rurale sau mai puțin dezvoltate.
Oftalmologia românească este într-o continuă evoluție, iar prin menținerea unui standard ridicat al educației medicale și a investițiilor în tehnologie, poate continua să se alinieze cu succes la oftalmologia europeană și internațională.
După anii ’90, au apărut primele cabinete private de oftalmologie, iar începând cu anii 2000 s-au deschis primele clinici private de oftalmologie. În ce măsură a contribuit zona privată a oftalmologiei la dezvoltarea oftalmologiei românești? Cum vedeți colaborarea, interconectarea sistemului public și a celui privat prin prisma formării de specialiști?
Apariția sectorului privat în România respectă dinamica așteptată, urmărind trend-ul internațional. Dezvoltarea clinicilor private a dus la diversificarea serviciilor medicale și la reducerea timpilor de așteptare pentru pacienți, ceea ce a îmbunătățit adresabilitatea acestora la serviciile medicale.
Colaborarea dintre sectorul public și cel privat este esențială pentru dezvoltarea oftalmologiei în România. În prezent, tot mai multe clinici private contribuie la educația și perfecționarea oftalmologilor prin cursuri, conferințe și stagii de pregătire. Această interconectare între cele două sisteme permite o complementaritate benefică: spitalele publice asigură formarea inițială a medicilor rezidenți, iar mediul privat le oferă acces la tehnologii de ultimă generație și oportunități de supraspecializare.
Care este aportul tehnologiei pentru tratamentul afecțiunilor oftalmologice? În ce patologii tehnologia este elementul indispensabil în tratarea cu succes a afecțiunilor oftalmologice? Care sunt în prezent cele mai avansate tehnologii? Sunt utilizate și la noi în țară?
Tehnologia a revoluționat oftalmologia, permițând diagnostice mai rapide și precise, precum și tratamente minim invazive, cu recuperare rapidă.
În chirurgia oftalmologică, echipamentele moderne permit intervenții extrem de precise, cum ar fi operațiile de cataractă asistate de laser, chirurgia refractivă cu laser excimer sau vitrectomiile minim invazive. În plus, tratamentele pentru afecțiuni retiniene, cum ar fi injecțiile intravitreene cu anti-VEGF, au devenit standard de îngrijire datorită progresului tehnologic.
Ne bucurăm de faptul că multe dintre cele mai avansate tehnologii utilizate la nivel mondial sunt deja disponibile în România, în special în centrele universitare.
Care este gradul de accesibilitate al pacienților la tratamente avansate în oftalmologie? Care sunt cele mai costisitoare tratamente oftalmologice? În ce măsură pacienții au acces gratuit la tratamente oftalmologice în prezent? Care sunt afecțiunile oftalmologice la care pacienții trebuie să suporte integral costul tratamentului?
În România, accesibilitatea pacienților la tratamente oftalmologice avansate a crescut semnificativ în ultimii ani, atât în sistemul public, cât și în cel privat, majoritatea tehnologiilor moderne fiind disponibile în marile centre universitare și în clinicile private. Ca peste tot în lume, urgența este gratuită. Pentru pacienții asigurați, sistemul public de sănătate acoperă o gamă largă de servicii oftalmologice, incluzând consultații, tratamente și intervenții chirurgicale esențiale.
Printre cele mai costisitoare tratamente oftalmologice se numără injecțiile intravitreene cu molecule anti-VEGF (factorul de creștere al endoteliului vascular), chirurgia refractivă (LASIK, PRK, SMILE), implantarea de lentile intraoculare premium, tratamentele LASER pentru retinopatia diabetică sau glaucom și chirurgia vitreo-retiniană.
Pacienții sunt responsabili pentru acoperirea integrală a costurilor aferente unor intervenții oftalmologice care nu beneficiază de decontare din partea sistemului public de sănătate, incluzând chirurgia refractivă destinată corectării dioptriilor, utilizarea lentilelor intraoculare premium, precum și procedurile estetice ale pleoapelor.
Care sunt afecțiunile oftalmologice pentru care în prezent pacienții sunt îndrumați la clinici din străinătate? În ce interval de timp considerați că aceste intervenții vor putea fi realizate cu succes și în țara noastră? Care este numărul de pacienți din străinătate care vin la noi în țară pentru tratamente oftalmologice? Pentru ce patologii se adresează specialiștilor de la noi?
Pacienții sunt direcționați către clinici din străinătate pentru intervenții oftalmologice complexe, precum tratamentul bolilor retiniene pediatrice severe, transplantul de cornee pentru afecțiuni rare, terapia genică pentru distrofii retiniene, implanturile artificiale retiniene și intervențiile complexe din oncologia oculară. Suntem încrezători că multe dintre aceste intervenții vor putea fi realizate cu succes în țară în următorii ani.
Deși nu există statistici exacte, numărul pacienților străini care vin în România pentru tratamente oftalmologice este în creștere, în special datorită costurilor mai accesibile și a calității serviciilor oferite.
Cum poate colaborarea interdisciplinară să favorizeze și să influențeze prevenția și diagnosticul precoce în afecțiunile oftalmologice? Ce programe au fost sau sunt în derulare la nivel național privind prevenția și diagnosticul precoce al afecțiunilor oftalmologice?
Colaborarea interdisciplinară este esențială pentru prevenția și diagnosticul precoce al unor afecțiuni oftalmologice, multe dintre acestea având răsunet sistemic. Oftalmologii gestionează împreună cu diabetologii pacientul diabetic, colaborează cu cardiologii pentru managementul pacienților vasculari, apelează la neurologie și neurochirurgie pentru diagnosticul și tratamentul neuropatiilor optice, tratează împreună cu reumatologii bolile inflamatorii sistemice cu impact ocular și realizează împreună cu pediatrii screening-ul retinopatiei de prematuritate (program național).
Din poziția de președinte al Societății Române de Oftalmologie și membru în alte prestigioase instituții medicale, cum vedeți punerea în practică în țara noastră a unor măsuri, programe de diagnosticare precoce a afecțiunilor oftalmologice? Ce rol ar putea avea noile tehnologii și AI în derularea unor asemenea programe? Ce măsuri de prevenție în oftalmologie se pot derula în țara noastră?
Implementarea unor programe eficiente de diagnostic precoce în oftalmologie este esențială pentru reducerea incidenței bolilor oculare severe și prevenirea pierderii vederii. Pentru ca aceste inițiative să fie eficiente în România, este necesară o abordare integrată, multidisciplinară.
O direcție importantă este crearea programelor naționale de screening pentru afecțiuni oftalmologice majore (frecvente sau cu impact vizual major), precum retinopatia diabetică, glaucomul sau degenerescența maculară legată de vârstă. Aceste programe trebuie să fie susținute de autorități și să beneficieze de finanțare adecvată pentru a fi accesibile tuturor categoriilor de pacienți, inclusiv celor din zonele rurale sau defavorizate.
În plus, dezvoltarea unor centre regionale de prevenție și diagnostic precoce dotate cu echipamente moderne ar putea facilita accesul pacienților la investigații oftalmologice avansate, reducând numărul de cazuri care ajung la oftalmolog în stadii avansate.
Noile tehnologii și inteligența artificială (AI) au un potențial promițător. AI facilitează telemedicina oftalmologică, monitorizarea la distanță a pacienților cu boli retiniene și glaucom, precum și triajul eficient al cazurilor grave, reducând timpii de așteptare și îmbunătățind accesul la tratament.
Cum vedeți evoluția oftalmologiei românești în următorii ani? În ce măsură credeți că specialiștii oftalmologi români pot participa la proiecte de cercetare europene sau internaționale în oftalmologie? Care este mesajul dvs. pentru tinerii medici care doresc să devină specialiști în oftalmologie?
Oftalmologia românească se află într-un proces continuu de dezvoltare, iar tendințele globale din oftalmologie, precum utilizarea inteligenței artificiale în diagnostic și terapiile genetice pentru afecțiuni retiniene, vor fi integrate în practica medicală din România.
Multe dintre centrele universitare din România sunt acreditate la nivel european, ceea ce le permite rezidenților să susțină examene de certificare internațională, cum ar fi European Board of Ophthalmology (EBO). Acest lucru atestă calitatea pregătirii medicale, alinierea la standarde internaționale și invită oportunități de implicare în proiecte naționale și internaționale.
Oftalmologia este o specialitate fascinantă, dinamică și în continuă evoluție, oferind oportunități extraordinare pentru cei care își doresc o carieră de succes în acest domeniu. Îi îndemn pe tinerii medici să îmbrățișeze această specialitate din pasiune, să fie curioși și deschiși spre învățare, conștienți de privilegiul și responsabilitatea de a contribui la sănătatea și protejarea vederii pacienților.