Se poate face performanță și în România, chiar dacă aici profesioniștii trebuie să muncească de câteva ori mai mult ca afară pentru fiecare pas. Și să mai aibă și ceva noroc. Dar sunt locuri care arată că se poate, și o asemenea oază este și clinica ORL de la Spitalul “Sfânta Maria” din București, un loc care se străduiește să țină aproape de nivelul de dezvoltare al medicinei din vest. Aici, echipa condusă de Prof. Codruț Sarafoleanu a reușit priorități naționale în chirurgia Laser ORL, în chirurgia endoscopică transnazală a bazei craniului, orbitei și spațiilor profunde, și realizări notabile în chirurgia endoscopică ORL, tratamentul tulburărilor respiratorii în somn, tratamentul tulburărilor senzoriale și de echilibru.
În raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană, publicat de Comisia Europeană în decembrie 2021, România este pe primul loc la mortalitatea din cauze tratabile și pe locul al treilea la mortalitatea din cauze prevenibile. Stimate D-le Profesor, cum credeți că țara noastră ar putea părăsi această poziție? În ce măsură considerați că derularea unor proiecte de prevenție și diagnostic precoce ar putea contribui la scăderea mortalității din cauze tratabile și prevenibile?
Doar prin educație. Educația pacienților, de fapt a fiecărui om, pentru că, dincolo de informațiile pe care le primesc de pe internet sau de la prieteni, pacienții sunt din ce în ce mai reticenți la sfaturile și opiniile medicilor. Este o situație paradoxală, dar uneori pacienții se prezintă la consultații pentru a-și confirma propriile raționamente medicale. Programe de prevenție sunt practic în fiecare specialitate medicală. Informațiile trebuie însă să ajungă nedeformat la pacienți care, la rândul lor, ar fi de dorit să încerce să țină cont de aceste mesaje. Atâta vreme cât mesajele științifice medicale sunt parazitate și eclipsate de reclame agresive și de forumuri ale pacienților, nu cred că vom părăsi aceste poziții din raportul Comisiei Europene. În plus, cred că fiecare societate științifică trebuie să-și sporească eforturile de a trimite mesajele medicale foarte clar, pe înțelesul oricărui pacient, și suficient de argumentat pentru a convinge că în spatele acestora nu sunt interese, ci pur și simplu realități medicale.
Care este situația privind mortalitatea din cauze tratabile și mortalitatea din cauze prevenibile în cazul bolilor din sfera ORL în țara noastră? Aveți date? Ce programe naționale, regionale sunt în derulare privind prevenția și diagnosticul precoce al afecțiunilor din sfera ORL?
Situația în specialitatea ORL este net îmbunătățită față de deceniile trecute. Pacienții sunt mai atenți la semne și simptome de alarmă, se prezintă adesea la medic pentru o evaluare de rutină și urmarea firească este depistarea neoplaziilor în stadii mai puțin avansate. Nu există date disponibile la nivel național, sunt cifre care apar ca urmare a unor studii epidemiologice sau dedicate unor forme particulare de cancere ale sferei ORL. Asistăm totuși la o creștere a frecvenței neoplaziilor respiratorii – dincolo de cancerul pulmonar, evident – pentru că poluarea este la cote paroxistice, alimentele sunt procesate și chimicalizate, iar obiceiurile precum fumatul și consumul excesiv de băuturi alcoolice de proastă calitate sunt în continuare parte a vieții cotidiene a românului, în special în mediul rural, dar și urban. În plus, unele cancere din sfera ORL sunt multă vreme asimptomatice, ceea ce evident nu împinge pacientul către o evaluare ORL de screening.
Sunteți șeful Clinicii de ORL și Chirurgie cervico-facială din Spitalul Clinic “Sfânta Maria”, care este Centru de Excelență în Chirurgia Endoscopică ORL al UMF “Carol Davila” București, clinică cu o tradiție de peste 50 de ani în învățământul și cercetarea în ORL. Cum a evoluat clinica în ultimii ani? Considerați că oferă servicii medicale comparabile cu clinicile de profil din vestul Europei?
Clinica ORL și CCF “Sfânta Maria” a evoluat așa cum ne-am dorit, adică în spiritul dezvoltării tehnicilor de diagnostic și tratament într-un context multidisciplinar, integrat și racordat la cele mai noi progrese tehnologice, pe care am încercat să le aducem și implementăm în serviciul nostru. Fiind permanent în relații internaționale interuniversitare și interpersonale am putut schimba idei cu colegii noștri din țări cu sisteme medicale avansate. Am învățat de la ei, dar am și arătat că avem puncte de vedere pertinente și că am preluat, folosit și dezvoltat majoritatea tehnicilor și tehnologiilor de vârf din specialitatea ORL. Consider că în mare parte oferim servicii medicale la standarde calitative comparabile cu servicii de prestigiu din vestul Europei. Avem și minusuri, evident, dar unele țin și de dificultățile de achiziție a aparaturilor performante. Calea anevoioasă prin care se pot obține echipamente medicale performante, nenumăratele proceduri birocratice și uneori chiar inexplicabilele decizii manageriale întârzie sau chiar blochează dotarea clinicilor cu aparatură performantă. Ne străduim zilnic să oferim pacienților noștri servicii de calitate la standarde înalte și, grație unor sponsori, reușim să ținem pasul cu dezvoltarea tehnologică rapidă.
În anul 1994, secția ORL și Chirurgie Cervico-facială din actualul Spital Clinic “Sfânta Maria” București a devenit Clinică Universitară. Care sunt patologiile cu care vă confruntați? Care sunt cele mai notabile realizări din ultimii 30 de ani? Câți pacienți au fost tratați în clinică în acest răstimp?
Clinica noastră deține prioritatea națională în chirurgia LASER ORL, chirurgia endoscopică transnazală a bazei craniului, orbitei și spațiilor profunde, evaluarea olfacției și reeducarea deglutiției. Abordăm toată patologia ORL și, acolo unde este necesar, funcționăm în echipe multidisciplinare care abordează patologii de graniță sau cazuri complexe. Avem preocupări și realizări notabile în chirurgia endoscopică ORL, evaluarea și tratamentul tulburărilor respiratorii în somn, evaluarea și tratamentul tulburărilor senzoriale (miros, gust) și a pacienților cu amețeli și tulburări de echilibru. Realizările clinicii noastre se reflectă într-un număr semnificativ de foști alumni care sunt șefi de servicii ORL în spitale private din România sau medici de valoare și renume în țară și străinătate. În fond, aceasta este menirea unei școli medicale – să producă specialiști valoroși. Apoi, recunoașterea internațională a Clinicii este binecunoscută, fapt ce se reflectă în colaborări cu personalități marcante ale specialității ORL și clinici de renume din Italia, Israel, Turcia, Cehia, Elveția, Belgia etc. Subsemnatul alături de colegii din secție suntem autori la capitole de tratate și cărți apărute la edituri din țară și străinătate și la lucrări științifice publicate în reviste indexate internațional.
Am înființat Societatea Română de Rinologie, care publică revista Romanian Journal of Rhinology, indexată BDI, și organizează evenimente științifice de anvergură. În plus, sprijină rezidenții și tinerii membri pentru a participa la congrese și conferințe internaționale, pentru a le deschide orizontul și a-i încuraja să colaboreze cu personalități și clinici de renume din străinătate.
Care este prevalența cancerelor din sfera ORL în țara noastră? Ați observat în ultiimii ani o creștere a incidenței neoplaziilor maligne? Care sunt principalii factori de risc în cancerele din sfera ORL?
Prevalența cancerelor capului și gâtului este în continuă creștere, în special la tineri. Factorii predispozanți sunt poluarea, chimicalizarea excesivă a alimentației, fumatul, consumul excesiv de alcool, infecția cu virusul HPV, factori genetici și noxele profesionale inhalatorii.
Cum poate colaborarea interdisciplinară să favorizeze prevenția și diagnosticul precoce în sfera ORL? Ce programe au fost sau sunt în derulare la nivel național privind prevenția și diagnosticul precoce al afecțiunilor din sfera ORL? Cum poate tehnologia să contribuie la succesul deplin al diagnosticării precoce și de precizie al afecțiunilor din sfera ORL?
Colaborarea interdisciplinară este regula în medicina zilelor noastre. Evident că perspectiva multidisciplinară, dar individualizată, în raport cu un pacient vor favoriza diagnosticul precoce și tratamentul adecvat pentru acel pacient. Programul național de oncologie include și cancerele de cap și gât. Specialitatea ORL derulează un singur program național, și anume cel de tratament al surdităților prin proteze implantabile. Tehnologia este parte integrantă a demersului diagnostico-terapeutic, dar raționamentul clinic al medicului și comunicarea empatică cu pacientul rămân coordonate esențiale în actul medical.
Există în țara noastră studii în derulare privind patologia ORL şi impactul factorilor de risc în prevalența și incidența afecțiunilor din sfera ORL? Credeți că ar fi util și benefic ca în derularea unor asemenea studii să fie implicate și alte specialități medicale și chiar nemedicale – sociologie, psihologie, specialiști în politici de sănătate publică?!
Evident că ar fi benefice astfel de studii epidemiologice și de impact al prevalenței și incidenței cancerelor ORL. Este binecunoscut profilul special al pacientului neoplazic, motiv pentru care pe lângă familie și medicul curant, psihologul are un rol esențial în susținerea aderenței și complianței pacientului la terapiile oncologice. Creșterea frecvenței cancerelor capului și gâtului reprezintă și o problemă economico-socială, costurile tratamentelor fiind foarte mari, iar reintegrarea socio-profesională a pacienților uneori anevoioasă.
Ca membru fondator al Societății Române de Rinologie și membru în alte prestigioase instituții medicale, cum vedeți aplicarea în țara noastră a unor măsuri, programe de diagnosticare precoce a bolilor grave din sfera ORL? Ce rol ar putea avea noile tehnologii și inteligența artificială?
Astfel de programe nu pot fi decât benefice din punct de vedere medical, social și economic. Inteligența artificială poate oferi un suport în crearea bazelor de date referitoare la etiologie și aspecte epidemiologice la pacienții cu cancere ORL. De asemenea, algoritmii de diagnostic și chiar și unele sugestii terapeutice pot fi aplicate utilizând AI-ul. În acest moment, nu cred încă în înlocuirea medicului, persoana umană, din echipa care îngrijește pacientul. Aș spune, mai degrabă, că asistăm la etapa Centaurului medic – AI, factor de decizie în tratamentul cancerului. Medicul este și va fi la curent cu toate progresele tehnologice care îl pot ajuta, atât la diagnostic cât și la tratamente chirurgicale minim invazive sau reconstrucții cranio-faciale complexe. Deși a fost invocată posibilitatea livrării robotului chirurgical la domiciliul pacientului pentru efectuarea tratamentului, personal nu pot gândi în acest moment la această variantă. Empatia și comunicarea medic-pacient sunt atribute umane și aș vrea să cred că nu vor fi decât potențate de AI și de tehnologiile inovatoare.