Continuand sa navigati acest site sunteti de acord cu folosirea cookies si acceptati termenii si conditiile sitului
Conditii de utilizare
ACTUALITATE.ORG este un sit de stiri al carui unic scop este de a acumula si afisa ultimele stiri romanesti, asa cum sunt publicate de catre cele mai mari situri de stiri din Romania, fara a fi stocate in vreo baza de date. In acest sens va informam ca:
- nu suntem autorii stirilor afisate si nu putem verifica veridicitatea acestora
- stirile publicate vor inceta sa existe dupa ce sunt sterse de pe situl de origine
- pentru mai multe informatii referitoare la stirile publicate ori la autorii acestora, va invitam sa vizitati paginile stirilor originale (veti gasi legaturile in partea de jos a articolelor)
Generalul britanic Christopher Ghyca, cvadruplă descendență voievodală - Medica Academica
Motto: “Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții”
Nicolae Iorga
Organizatorul Jubileului de Platină și al funeraliilor reginei Elisabeta a II-a, precum și al ceremoniei militare a Încoronării regelui Charles al III-lea și a reginei Camilla, este un general britanic de origine română, prințul Christopher (Chris) J-N Ghyca, purtător de gene mușatine (Fig. 1). Tatăl său, generalul Ioan-Nicolae/John-Nicholas Ghica/Ghyca (1928-2003), era fiul Valentinei Bibescu (1903-1976), purtătoare de gene mușatine, și al lui Dimitrie N. Ghica-Comănești (1904-1989), descendent mușatin, care era văr de rangul II cu Profesorul Matei Balș (1905-1989), și el urmaș mușatin în linie directă. Străbunicii paterni ai generalului Chris Ghyca erau prințul George Valentin Bibescu (1880-1941) și prințesa Marta Bibescu, născută Lahovary (1886-1973), purtătoare de gene mușatine (Fig. 2 și Fig. 3).
Prințul Chris Ghyca face parte din ramura moldavă a ghiculeștilor. Un strămoș în linie directă, Gheorghe Ghica (1600-1664), a fost fondatorul dinastiei Ghica în Țările Române, fiind Voievod în Moldova (martie 1658 – septembrie 1659) și Voievod în Valahia (noiembrie 1659 – septembrie 1660). Iar doi ascendenți colaterali au stat pe tronul Moldovei: Grigore III Ghica Vodă (1724-1777; 1764-1767 și 1774-1777), respectiv Grigore V. Ghica Vodă (1807-1857; 1849-1853 și 1854-1856). Grigore III a domnit și în Valahia, între 17 octombrie 1768 și 5 noiembrie 1769. Pe tronul valah a mai stat un strămoș, Vodă Gheorghe Bibescu (1804-1873; 1842-1848), bunic al străbunicului patern al generalului Chris Ghyca, George Valentin Bibescu. Iar prin străbunica Marta Bibescu, Christopher Ghyca este urmaș de a 9-a generație a primului Domnitor fanariot din Țările Române, Nicolae Mavrocordat (1670-1730).
I. Ascendenții mușatini (via Dimitrie Ghica-Comănești, bunic)
Bogdan I “Întemeietorul” (1308-1367), voievod al Maramureșului (1330-1342 și 1355-1359), Primul voievod al Modovei (1359-1363 și1365-1367) (Fig. 4), căsătorit cu Maria (c.1315 – ?); trei copii: Ștefan (? -1358); Mușata/Margareta (c.1330-c.1390); Lațcu Vodă (1345-1375; 1368-1375).
Mușata/Margareta (c.1330 – c.1390), căsătorită cu Costea/Ștefan (c.1328-c.1387), voievod de Sepeniț (1373-1377), voievod al Moldovei (1373-1375); patru copii: Calinica Mușat (1340-1439), căsătorită cu Radu I Basarab (1330-1383), voievod al Valahiei (c.1377-1383); Petru II Mușat Vodă (? -1391; 1375-1391); Roman I Mușat Vodă (1365-1394; 1391-1394); Ștefan I Mușat Vodă (1364-1399; 1394-1399).
Roman I Mușat (? -1400), voievod al Moldovei (1391-1394), căsătorit cu Anastasia (? – ?); patru copii: Iuga Vodă Ologul (? -1400; noiembrie 1399 – iunie 1400); Alexandru I Vodă cel Bun (c.1383-1432; 1400-1432); Bogdan (? – ?); Mihail (? – ?).
Alexandru I Mușat cel Bun (c.1383-1432), voievod al Moldovei (1400-1432); patru soții și mai multe țiitoare: prima soție, Margit Banffy (1375-1400), doi copii: Roman Mușat (1395-1432) și Alexandru Mușat (1397-1432); a doua soție, Anna Neacșa de Podolia (c.1380-1420), doi copii: Cneajna Vasilisa Mușat (c.1394-1462), căsătorită cu Vlad II Dracu Basarab (>1395-1447; 1436-1442 și 1443-1447); Iliaș I Mușat (1409-1448), voievod al Moldovei (1432-1433 și 1435-1443), covoievod cu Ștefan II; a treia soție, Ringala Elisabeta (1367/1369-1423/1430), căsătorie (1419), divorț (1421), fără copii; țiitoare, Marenca (? – ?), un copil: Petru III Mușat (1422-1452), voievod al Modovei (1443-1445), covoievod cu Ștefan II (iulie – decembrie 1447), covoievod cu nepotul Roman II (1426-1448; iulie 1447 – februarie 1448), și singur (februarie – octombrie 1448); țiitoare Stanca (c.1395 – ?), un copil: Ștefan II Mușat (c.1410-1447), voievod al Moldovei (1443-1447), covoievod cu Iliaș I (1435-1443), și cu Petru III (1443-1445); țiitoare NN (? – ?), un copil: Bogdan II Mușat (1409-15 octombrie1451); țiitoare NN (? – ?), un copil: Petru Aron Mușat (1422-1469), voievod al Moldovei (15 octombrie 1451-februarie 1452, august 1454-februarie 1455 și mai 1455- aprilie 1457), ucigaș al fratelui vitreg Bogdan II Vodă, drept răsplată nepotul Ștefan III Mușat, fiul lui Bogdan II, îl capturează în Transilvania pe Petru Aron și-l execută prin decapitare (1469).
Bogdan al II-lea Mușat (1409-1451), voievod al Moldovei (1449-1451), căsătorit cu Doamna Oltea (1405-1465); un copil: Ștefan cel Mare (1438/1459-1504). Bogdan II a fost ucis-decapitat de către fratele său vitreg, Petru Aron Mușat, la Reușeni, la o nuntă (15 octombrie 1451).
Ștefan III Mușat cel Mare (1438/1459-1504), voievod al Moldovei (1457-1504), prima soție – Evdochia de Kiev (c.1445-1467), trei copii: Alexandru (1464-1496); Petru (c.1465-1480) și Elena Voloshanka (c.1467-1505), căsătorită la Moscova cu Ivan Ivanovici cel Tânăr (1458-1490); a doua soție, Maria Asanina Paleoghina de Mangop (? – 1477) – o fată NN; a treia soție – Maria Voichița Dracula (1457-1511), doi copii: Bogdan cel Orb (1479-1517) și Maria Cneajna Wisniowiescka (c.1490-1518); țiitoare, Maria Răreșoaia de la Hârlău (? – ?), un copil: Petru Rareș (1483-1546).
Petru IV Rareș Mușat (1483-1546), voievod al Moldovei (1527-1538 și 1541-1546); prima soție, Maria (?- 1529), trei copii: Ana (? – ?), Doamnă a Valahiei (1530-1532), prin căsătoria cu Vodă Vlad Înecatul (c.1508-1532; 1530-1532); Chiajna Ana (c.1525-1588), Doamnă a Valahiei (1545-1552, 1553-1554 și 1558-1559), prin căsătoria cu Vodă Mircea Ciobanul (1508-1559; 1545-1552, 1553-1554 si 1558-1559); Maria (? – 1615/1616); Bogdan (? – ?); a doua soție, Elena Ecaterina Brancovici (1493-1553), trei copii: Iliaș II Rareș (1531-1553), voievod al Moldovei (1546-1551); Ștefan VI Rareș (1531-1552), voievod al Moldovei (1551-1552); Ruxandra (1538-1570), Doamnă a Moldovei (1552-1561 și 1564-1568), prin căsătoria cu Vodă Alexandru Lapușneanul (1498-1568; 1552-1561 și 1564-1568); Iancul Sasul (? – 1582), voievod al Moldovei (1579-1582), bastard a lui Rareș Vodă cu Ecaterina din Brașov (soția primarului Jorge Weiss).
Maria P. Rareș Mușat (? -1615/1616), căsătorită cu logofătul Ion Movilă (? -1570); trei copii: Ieremia I. Movilă Vodă (1555-1606); Simion I Movilă Vodă (c.1559-1607); Gheorghe I. Movilă (c. 1540-1605), mitropolit al Moldovei (1588-1591 și 1595-1605).
Simion I. Movilă (c.1559-1607), voievod al Valahiei (noiembrie 1600 – iunie 1601 și octombrie 1601- iulie/august 1602) și al Moldovei (iulie 1606 – septembrie 1607), căsătorit cu Marghita Hâra; cinci copii: Petru (1596-1646), mitropolit al Kievului (1633-1646); Moise (1596-1661), voievod al Moldovei (1630-1631 și 1633-1634); Gavrilă (? -1635), voievod al Valahiei (august – septembrie 1616 și 1618-1620); Mihai (? -1608), voievod al Moldovei (septembrie – octombrie 1607 și noiembrie – decembrie 1607); Ioan (? -1644).
Ioan S. Movilă (? -1644), căsătorit cu NN (? – ?), o fată, Ileana I. Movilă (c.1640-1691).
Ileana I. Movilă (c. 1640-1691), căsătorită cu cronicarul Miron Costin (1633-1691); cinci copii: Nicolae (1660-1712); Ioan (? – ?); Tudoșca (1665-1720); Safta (c.1668-c.1725); Maria (1670-c.1725).
Ioan M. Costin (? – ?), hatman, căsătorit cu Safta/Sanda Jora; doi copii, Nicolae I Costin (? – ?) și Ilincuța I Costin, căsătorită Cuza.
Nicolae I. Costin (? – ?), jitnicer, căsătorit cu Anastasia Rosetti (? – 1765) ; o fată: Casandra N. Costin (? – ?).
Casandra N. Costin (? – ?), căsătorită cu Gheorghe-Iordache Cantacuzino din Deleni (1723-1798); trei copii: Maria, Zoe și Toma.
Maria Ghe-I. Cantacuzino-Deleanu (1753 -1819), căsătorită cu Constantin D. Ghica (1745-1818); patru copii: Dimitrie-Dumitrache (1780-1835); Alexandru (1782-1850); Ecaterina (1785-1870); Gheorghe (1788-1850). Primul născut, Dimitrie C. Ghica, mare vistiernic, va întemeia ramura Comănești a familiei; secundul, Alexandru C. Ghica, mare spătar, mare vornic, mare logofăt, mare cancelar al Moldovei, va fi tată de Domnitor moldovean – Grigore V. Ghica (1807-1057; 1849-1853 și 1854-1856), iar fratele cel mic, Gheorghe C. Ghica, mare logofăt, va genera ramura Deleni a ghiculeștilor. Fiica Ecaterina C. Ghica, căsătorită Rosetti-Roznovanu, anterior Sturdza, va avea urmașe, din a doua căsătorie, ce se vor mărita cu nobili din imperiul țarist.
Dimitrie-Dumitrache C. Ghica Comănești (1780-1835), căsătorit cu Zoe Rosetti (1790- c.1825); trei copii: Maria-Marghiolița Ghica-Comănești (1805-1887), cea mai frumoasă femeie din istoria Moldovei, căsătorită de trei ori, – primul soț, Neculai Sturdza (? -1832), beizadeaua lui Vodă Ioniță Sandu Sturdza (1760-1842; 1822-1828), – al doilea soț, Costache Sturdza (c.1777-1857), – al treilea soț, Nicolae Rosetti-Roznovanu (1794-1858); Elena Ghica Comănești (1812-1881), căsătorită cu Nicolae Grecianu (? – ?) și Alexandru Sturdza (? – ?); Nicolae/Nicu Ghica-Comănești (1815-1851).
Nicolae/Nicu D. Ghica-Comănești (1815-1851), doctor în drept, căsătorit cu Ecaterina (Catinca) Plagino (1820-1881); șase copii: Dimitrie (31 decembrie 1839-1925) – geamăn cu Eugen (1 ianuarie 1840-1914); Gheorghe (1844-1917); Natalia (1842-1849); Maria (1851-1885), nora lui Vodă Barbu Știrbei (1799-1869; 1849-1853 și 1854-1856), prin căsătoria cu prințul Alexandru B. Știrbei (1837-1895).
Dimitrie N. Ghica-Comănești (1839-1925), născut în ultima noapte a anului 1839, a absolvit Dreptul la Universitatea Humboldt din Berlin; căsătorit cu Zoe Lahovary (1851-1902); doi copii: Maria Ghica-Comănești (1870-1950), căsătorită cu generalul Leon Mavrocordat (1858-1939), și Nicolae Ghica-Comănești (1875-1921). Dimitrie a fost prefect al județului Bacău și, timp de 20 de ani (1872-1892), deputat în Parlamentul României, cât și unul dintre cei mai mari exploratori români – expediție în Țara Somalilor (1895-1896), cornul oriental al Africii (Somalia de astăzi și colțul sud-estic al Etiopiei). Expediția a făcut-o împreună cu fiul său, Nicolae. Dimitrie a fost constructorul Palatului Ghica de la Comănești (1880), arhitect Albert Galleron (1846/1847-1930).
Nicolae D. Ghica Comănești (1875-1921), studii de drept în Elveția; căsătorit cu Lucia „Yvonne” Ioana Băleanu (1883-1969); patru copii: Dimitrie (1904-1989); Eugen (1909-1972); Yvone (1910-1941); Nicolae (1920-?). Nicolae a fost diplomat, ministru al lucrărilor publice în Guvernul Marghiloman (5 martie-23 octombrie 1918), mare explorator și vânător, cu expediții în Țara Somalilor – împreună cu tatăl său, Dimitrie – ulterior în Statele Unite, Canada, Alaska. Nicolae s-a sinucis în anul 1921, în urma unor încurcături financiare la Banca Națională.
Dimitrie N. Ghica Comănești (1904-1989), căsătorit cu Valentina Bibescu (1903-1976);
Ioan Nicolae/John-Nicholas D. Ghica (1928-2003)
Christopher (Chris) J-N Ghica (n. 1969).
II. Ascendenții ghiculești și mușatini (via Dimitrie N. Ghica Comănești, bunic)
Gheorghe Ghica (1600-1664) etnic arbănaș/albanez; vornic în Moldova al Țării de Jos, capuchehaie moldavă la Țarigrad/Istanbul; voievod al Moldovei (martie 1658 – noiembrie 1659), voievod al Valahiei (noiembrie 1659 – septembrie 1660), fondator al Dinastiei Ghica în Țările Române (Fig. 5); căsătorit cu Ecaterina Vlastou, doi copii: Grigore I Ghica Vodă și Anastasia Ghica (? -1646), prima soție a lui Constantin Cantemir (1612-1693), voievod al Moldovei (1685-1693).Grigore I Ghe. Ghica (1628-1675), voievod al Valahiei (1660-1664 și 1672-1673), căsătorit cu Maria Sturdza; cinci copii: Ion Ghica (1656-1664); Matei Ghica (1664-1708); Maria Ghica (1669 – ?), căsătorită Sturdza, Cristina Ghica (1672 – ?), căsătorită cu beizadea Iordache Rosetti (1662-1703); Ruxandra Ghica (? – ?), căsătorită cu Theodor Calimachi/Călmuș (1660-1740).
Matei Gr. Ghica (1664-1708), căsătorit cu Ruxandra Mavrocordat (1673-1736); cinci copii: Maria Ghica (1694 – ?), căsătorită Vlastou, ulterior Mamona; Grigore II Ghica Vodă (1695-1752); Sultana Ghica (1697 – ?); Alexandru Ghica (1698-1741); Scarlat Ghica (1702 – ?).
Alexandru Matei Ghica (1698-1741), căsătorit cu Helena Euphragiotissa; cinci copii: Matei Ghica (1717-1773); Dimitrie Ghica (1718-1807); Zoe Ghica (1720 – ?), căsătorită cu Ioniță Cantacuzino-Deleanu (1721-1789); Smaranda Ghica (? – 1787), căsătorită cu Lucache Iancoleu; Grigore III Ghica Vodă (1729-1777); Profira Ghica (? – ?), căsătorită cu Iordache Razu; Ralița Ghica (? – ?), căsătorită cu Manolachi Giani Ruset (1715-1794), voievod al Valahiei (mai 1770-octombrie 1771) și voievod al Moldovei (mai 1788 – octombrie 1788); Ecaterina Ghica (c.1725 – ?). Alexandru Matei Ghica a fost mare dragoman al Porții Otomane (1727-1740), decapitat de către turci în anul 1741!
Ecaterina A.M. Ghica (c.1725 – ?), căsătorită cu Dimitrie Gheorghiade Suldgearoglu (1745-1818); cinci copii: Gheorghe Gheorghiadi Ghica (1739-1801) – bei de Metilene (1739-1801); Constantin Gheorghiadi Ghica (1745-1818); Smaragda Gheorghiadissa Ghica (? -1787), căsătorită cu Constantin Moruzzi (1730-1787), voievod al Moldovei (1777-1782), Euphrosine Gheorghiadissa Ghica (>1750 – ?), căsătorită cu Dr. Nikolos Manos (1720 – ?).
Constantin D. Ghica (1745-1818), căsătorit cu Maria Ghe-I. Cantacuzino-Deleanu (1753-1819), purtătoare de gene mușatine; patru copii: Dimitrie-Dumitrache (1780-1835); Alexandru (1782-1850); Ecaterina (1785-1870); Gheorghe (1788-1850).
(vezi „I.”: 16. – 22.).
III. Ascendendenții mușatini și mavrocordați (via Valentina Bibescu, bunică)
1.- 6. (vezi „I.”)
Bogdan III cel Orb (1479-1517), voievod al Moldovei (1504-1517), trei căsătorii: Anastasia (?-1512), Stana (?-1518) și Ruxandra Dracula (?-?), fară urmași. Trei copii nelegitimi: Ștefăniță Vodă (1506-1527; 1517-1527); Alexandru Cornea Vodă (1490-1541; decembrie 1540 – 5 martie 1541); Alexandru Lăpușneanu (1499-1568), mamă Anastasia din Lăpușna (?-?).
Alexandru Lăpușneanu (1499-1568), voievod al Moldovei în două rânduri (1552-1561 și 1564-1568), căsătorit cu Ruxandra Rareș (1538-1570), un copil: Bogdan IV Lăpușneanu (1555-1574), voievod al Moldovei (1564-1568); țiitoare NN, doi copii: Aron Emanuel „Tiranul” (>1560-1597), voievod al Moldovei (1592-1595) și Petru VI Cazacu (1570-1592), voievod al Moldovei (august – 25 octombrie 1592); țiitoare NN, un copil Ilie/Iliaș de Moldova (? – ?).
Ilie/Iliaș de Moldova (?-?), căsătorit cu NN, doi copii: Alexandru IV Iliaș (?-1666), voievod al Valahiei (1616-1618 și 1628-1629), voievod al Moldovei (1620-1621 și 1632-1633) și Casandra Mușat (?-?).
Casandra Mușat (?-?), căsătorită cu Ioan/Constantin Chirisoscleos (?-?), logofăt al Patriarhiei Ecumenica; trei copii: Sultana Chirisosscleos (1640-1694); NN Chrisoscleos (?-1675); Constantin Aristachi Chirisosscleos (?-1711).
Sultana Chirisoscleos (1640-1694), căsătorită cu Alexandros Mavrocordatos Exaporitul (1641-1709), mare dragoman; copii: Nicolae Mavrocordat (1670-1730); Ruxandra Mavrocordat (1673-1736), căsătorită cu Matei Gr. Ghica (1664-1708); Scarlat „Scarlatache” Mavrocordat (1678-1699); Helena Mavrocordat (1682-1722), căsătorită cu beizadea Ioan Rosetti (1660-1750); Elena Mavrocordat (1682-1722); căsătorită cu Richard Kemble (1679-1720).
Nicolae Mavrocordat (1670-1730), voievod al Moldovei (25 ianuarie – 21 noiembrie 1710 și 1711-1715), voievod al Valahiei (1715-1716 și 1719-1730), (Fig. 6), căsătorit cu Casandra Cantacuzino (1682-1713), Pulcheria Tzouki (?-?) și Smaragda Stravopoleos (?-?); nouă copii cu a doua soție: Scarlat Mavrocordat (1701-?); Ruxandra Mavrocordat (1702-?), căsătorită cu Jean Alevra (?-?); Maria Mavrocordat (1706-1725), căsatorită cu Jean Scarlatos (?-?); Constantin Mavrocordat (1711-1769); voievod al Valahiei și al Moldovei; Ion Mavrocordat (1712-1747), voievod al Valahiei (1743-1747). Vodă Nicolae Mavrocordat a mai avut doi copii cu utima soție: Alexandru Mavrocordat (1720-1790) și Sultana Mavrocordat (1721-?), căsătorită cu Dimitrie Moruzi (?-1741), mare postelnic al Moldovei (1741).
Constantin Mavrocordat (1711-1769), voievod al Valahiei în șase rânduri (15 septembrie-17 octombrie 1730, 1731-1733, 1735-1741, 1744-1748 și 1756-1758) și voievod al Moldovei de patru ori (1733-1735, 1741-1743, 1748-1749 și 29 iunie-23 noiembrie 1769), căsătorit cu Smaragda Cantacuzino (>1700-1730); șase copii: Smaragda Mavrocordat (1735-?); căsătorită cu Ion Racoviță (1707-1786); Ion Mavrocordat (1740-?); Alexandru I Mavrocordat „Deli-bey” (1742-1812), voievod al Modovei (1782-1785); Demetre Mavrocordat (1744-1817); Maria Mavrocordat (?-1770), căsătorită cu Iordache Balș (1742-1812).
Demetre Mavrocordat (1744-1817), căsătorit cu Maria Sturdza (?-?); trei copii: Constantin Mavrocordat (1773-1852); Alexandru Mavrocordat (1775-1861); Smaragda Mavrocordat (?-1844), căsătorită cu Ion Neculce (?-?).
Constantin Mavrocordat (1773-1852), căsătorit cu Casandra C. Balș (1795-1835); doi copii: Nicolae Mavrocordat (1812-1874) și Alexandru Mavrocordat (1819-1895).
Alexandru „Ursu” Mavrocordat (1819-1895), căsătorit cu Therese Viola (?-?), Caterina Siro-Paul (?-1852) și Elise Millo (?-?); șase copii cu ultima soție: Constantin Edgar Mavrocordat (1857-1934); Emil Mavrocordat (1858-1892); Leon Mavrocordat (1858-1939), căsătorit cu Maria D. Ghica-Comănești (1870-1950); Smaranda Mavrocordat (1861-1920), căsătorită cu Ion Lahovary (1844-1915); Nicolae Mavrocordat (1864-?).
Smaranda Mavrocordat (1861-1920), căsătorită cu Ion Lahovary (1844-1915); cinci copii: Ioana „Jeanne” Lahovary (1882-1911), căsătorită cu Constantin C. Olănescu (?-?) și Radu Văcărescu (?-?); Gheorghe Lahovary (1884-1892); Martha Lucia Lahovary (1886-1973), căsătorită cu George Valentin Bibescu (1880-1941); Magdalena Lahovary (2893-1981), căsătorită cu Giovanni Quaranta (1887-1958); Margareta Lahovary (1897-1918), suicid.
Marta Lucia Lahovary (1886-1973), căsătorită cu George Valentin Bibescu (1880-1941), copii: Valentina Bibescu (1903-1976).
Valentina Bibescu (1903-1976), căsătorită cu Dimitrie N. Ghica-Comănești (1904-1989), trei copii: Ion; Ioan-Nicolae/John-Nicholas Ghica/Ghyca (1928-2003) și George Dimitrie Bibescu (n.1936).
Ioan-Nicolae/John-Nicholas Ghica (1928-2003), căsătorit cu Judith-Marie Dawidson-Smith (n.1938), un copil Christopher (Chris) (n. 1969).
Christopher (Chris) Ghica (n. 1969).
IV. Ascendenții bibești (via Valentina Bibescu, bunică)
Gheorghe Bibescu (1804-1873), Voievod al Valahiei (1842-1848) (Fig. 7), căsătorit cu Zoe Brâncoveanu, născută Mavrocordat (1800-1892); 4 băieți și 4 fete: Grigore Brâncoveanu (1827-1886), tatăl scriitoarei Ana Brâncoveanu, contesă de Noailles (1876-1933); Nicolae Bibescu (1831-1890); George Bibescu (1834-1902); Alexandru Bibescu (1842-1911); Elisabeta Bibescu, căsătorită Filipescu (1825-1909); Sofia Bibescu (1826-1851); Ecaterina Bibescu, căsătorită Florescu (1827-1866); Zoe Bibescu, căsătorită Cantacuzino (1836-1858); a doua soție Maria Văcărescu, fostă Ghica (1815-1859); două fete: Maria Bibescu, căsătorită Montesquiou-Fezensac (1845-1829) și Elena Maria Sofia, căsătorită de Boise Courval (1845-1929).
George Bibescu (1834-1902), căsătorit cu Valentina de Riquet (1839-1914); doi băieți și două fete: George Bibescu (1878-1879); George Valentin Bibescu (1880-1941); Marcela Bibescu, căsătorită Cantacuzino (1873-1957); Nadejdea Bibescu, căsătorită cu Știrbei (1876-1955).
George Valentin Bibescu (1880-1941), căsătorit cu Marta Lucia Lahovary (1886-1973), o fată, Valentina Bibescu (1903-1976).
(vezi „III”: 19. – 21.).
În urma cercetării genealogice, se poate afirma fără tăgadă: Generalul britanic de origine română Christopher Ghyca este urmaș de a 21-a generație al lui Vodă Bogdan I Întemeietorul Moldovei; urmaș de a 12-a generație al lui Gheorghe Ghica Vodă, fondatorul dinastiei Ghica în Țările Române; urmaș de 9-a generație al primului Voievod fanariot din Moldova și Valahia, Nicolae Mavrocordat, purtător de gene mușatine și urmaș al lui Gheorghe Bibescu Vodă, de a 5-a generație!
Următorii patru suverani mușatini ai Moldovei: Bogdan I Vodă, Doamna Mușata/Margareta, Roman I Vodă și Alexandru I cel Bun Vodă sunt ancestori comuni pentru regele Charles al III-lea, Vlad III Țepeș Dracula, Mircea II Dracula, Radu cel Frumos Dracula, cât și pentru toți descendenții mușatini, dintre care amintim pe Ștefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Ferdinand I Întregitorul, Mihai I și Majestatea Sa Margareta, precum și pentru Generalul britanic Christopher (Chris) Ghyca!
Pentru mai multe detalii, va invitam sa vizitati stirea originala.
În perioada 2-5 aprilie 2025, va avea loc Conferința Națională de Pediatrie, un eveniment desfășurat sub egida Societății Române de Pediatrie și a Asociației Medicale Române, găzduit la centrul de evenimente Magic Place Event Grant, București. Creditare EMC: 24 credite EMC *la edițiile precedente...
Motto: “Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții” Nicolae Iorga Organizatorul Jubileului de Platină și al funeraliilor reginei Elisabeta a II-a, precum și al ceremoniei militare a Încoronării regelui Charles al III-lea și a reginei Camilla, este un genera...
Ortopedia adaptivă urmărește o abordare care să pornească de la pacient, plecând de la afecțiune, cazul medical și contextul personal al pacientului. Implementarea acestui concept în Medicover se face prin colaborarea cu Dr. Ion Bogdan Codorean, specialist în proceduri minim invazive pentru trata...
Un grup de studenți de la Facultatea de Bioinginerie Medicală și de la Facultatea de Medicină ale Universității “Gr. T. Popa” din Iaşi au creat cea mai mică inimă artificială din lume. Dispozitivul a fost prezentat în finala competiţiei mondiale HeartHackathon 2024 care a avut loc în Ustunomiya, ...
Motto: „Dacă poți să mergi, de ce să te târăști?” Nicolae Iorga continuare din numărul anterior Așa cum precizam într-una dintre Cronicile anterioare, „Omul sfințește locul, dar și locul îl consacră pe Om, profesional”, acest fapt a fost confirmat în practică pe deplin de evoluția lui Irinel Pop...
Adunarea Generală a Academiei Române a ales opt noi membri titulari, corespondenți și membri de onoare. Noii membri ai Academiei Române au fost aleși prin vot secret, pe 25 septembrie 2024. Profesorul Irinel Popescu, fondatorul transplantului hepatic în România, membru corespondent al Academiei R...
Un studiu făcut pe tinerii din Europa de Sud-Est de Fundația Friedrich Ebert Stiftung arată că peste 50% dintre tineri își doresc să plece în străinătate pentru mai mult de șase luni, iar pentru o treime dintre ei dorința este moderată. Chiar dacă sunt îngrijorătoare, la o a doua citire vedem că ...
Cea de-a șaptea ediție a congresului de chirurgie cardiovasculară și cardiologie East Meets West se va desfășura pe 8 și 9 noiembrie 2024, la București, la hotelul Crowne Plaza. Vor fi două zile de prezentări de tehnici și tehnologii de pionierat, cazuri excepționale, dezbateri și intervenții tra...
Tinerii inovatori în sănătatea digitală se pot înscrie la un hackathon de sănătate organizat de compania Johnson & Johnson România, în cadrul căruia își pot finanța ideile. Valoarea totlă a pproiectului este de 30 de mii de dolari. Proiectul este implementat în colaborare cu Universitatea de ...
Compania farmaceutică Boehringer Ingelheim a anunțat că medicamentul nerandomilast și-a atins obiectivul de reducere a modificării absolute față de momentul inițial a Capacității Vitale Forțate în săptămâna 52, comparativ cu placebo, în studiul clinic în care e investigat. Capacitatea Vitală Forț...