Cu Prof. Dana Pop, UMF “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, Șef secție Cardiologie la Spitalul de Recuperare Cluj-Napoca, am stat de vorbă despre Prevenția și diagnosticul precoce în patologia cardiovasculară.
În raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană, publicat de Comisia Europeană în decembrie 2021, România este pe primul loc la mortalitatea din cauze tratabile și pe locul 3 la mortalitatea din cauze prevenibile. În cât timp considerați că țara noastră ar putea părăsi această poziție? În ce măsură considerați că măsurile de prevenție și diagnostic precoce ar putea contribui la scăderea mortalității din cauze tratabile și din cauze prevenibile?
În România este necesară o implementare a măsurilor de prevenție cardiovasculară atât primară, cât şi secundară. În acest scop trebuie “identificați” factorii de risc cel mai frecvent întâlniți. Cu siguranță că aceste date vor fi furnizate în curând, în urma finalizării proiectului național “Totul pentru inima ta”. Totodată este important faptul că în România în prezent a fost elaborată “Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare”, iar aplicarea acesteia va duce fără îndoială la scăderea incidenței şi prevalenței bolilor cardiovasculare.
Sunteți șeful Secției de cardiologie
din cadrul Spitalului de
Recuperare Cluj-Napoca.
Vă rog să faceți o scurtă prezentare
a secției pe care o coordonați
și un scurt istoric.
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj a fost dat în folosinţă în luna mai a anului 1978. Secția de cardiologie a început să se dezvolte odată cu venirea aici, ca şef de secție, a D-lui Profesor Dumitru Zdrenghea. Sub conducerea sa şi datorită viziunii de care a dat dovadă s-au realizat foarte multe obiective şi Secția de cardiologie a devenit una dintre cele mai cunoscute din țară, atât ca activitate profesională, cât şi ca activitate ştiințifică. Una dintre realizări, evident, este reprezentată de dezvoltarea Centrului de recuperare cardiovasculară “inpatient şi outpatient”, cu standardizarea metodelor de investigație şi de antrenament. A introdus monitorizarea la distanţă a bolnavilor pe parcursul antrenamentului fizic, a elaborat Ghidul de antrenament fizic, inclusiv pentru bolnavii cu tulburări de ritm şi device-uri implantabile. A contribuit, împreună cu colectivul secției, la aprofundarea studiului unor factori de risc cardiovasculari, ale efectelor cardiace detrimentale ale diabetului zaharat, la studiul diferenţiat al factorilor de risc la cele două sexe.
Totodată, a înființat Laboratorul de explorări cardiovasculare invazive: pace-makere (1990), electrofiziologie (2005), angiografie (2010). Aici se efectuează explorări electrofiziologice endocavitare, ablaţii endocavitare prin radiofrecvenţă, cardiostimulare, implant de pacemaker, defibrilatoare cardiace, resincronizare cardiacă, angiografie, coronarografie, cateterism cardiac. În prezent, centrul de electrofiziologie este, ca număr de studii, ablații şi complexitate a acestora, primul centru din Transilvania.
În structura secției există un Laborator de explorări funcţionale dotat cu numeroase aparate eco-Doppler color, de ultimă generație (ecocardiograf 4D), cicloergometre, aparat pentru testare cardiopulmonară la efort, covor rulant, Holter ECG şi TA, aparat pentru spirometrie.
În prezent, în cadrul ambulatorului de cardiologie există un ecocardiograf foarte performant.
Am devenit şefa secției de cardiologie în anul 2021 şi, ca şi obiective de viitor, îmi propun ca împreună cu colegii mei să dezvoltăm telerecuperarea cardiovasculară, recuperarea bolnavilor cu device-uri şi postablație, să perfecționăm procedurile intervenționale din domeniul electrofiziologiei şi angiografiei, dar şi metodele imagistice utilizate în diagnosticul bolilor cardiovasculare.
Sunteți Profesor universitar și directorul Şcolii doctorale din cadrul UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj‑Napoca. Cât de mult sunt atrași tinerii medici de cercetare?
Având un rol formativ către cercetare, Şcoala doctorală este investită, de asemenea, cu identificarea şi punerea în valoare a nucleelor de cercetători formaţi, care pot să contribuie la realizarea performanţei de vârf în ceea ce priveşte educaţia specifică oferită tinerilor care doresc să se valideze în cercetarea ştiinţifică. În acest sens, UMF “Iuliu Hațieganu” sprijină activitatea de cercetare a tinerilor doctoranzi prin existența unor competiții dedicate unor programe de cercetare doctorală (PCD). Totodată, toți tinerii doctoranzi au acces la centrele de cercetare de un înalt nivel ştiințific din cadrul universității noastre. Este vorba de MEDFUTURE (Centrul de cercetări pentru medicina avansată), care oferă servicii specifice de cercetare în domeniile tehnologiilor “omice” (proteomică, metabolomică), imagisticii moleculare şi funcționale, a studiilor in vitro şi in vivo. La fel de importante pentru cercetare sunt Centrul de cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională şi Biobaza.
De aceea, aş spune că în prezent tinerii sunt atraşi şi către cercetare, iar rezultatele lor sunt de multe ori dintre cele mai performante. Aceste lucruri se pot vedea clar accesând publicațiile lor din diversele jurnale de prestigiu internațional.
Există în țara noastră studii în derulare privind patologia cardiovasculară şi factorii de risc comportamentali? Credeți că ar fi util ca în derularea unor asemenea studii să fie implicate și alte specialități medicale și chiar nemedicale (sociologi, psihologi, specialiști în politici de sănătate publică etc.)?
După cum am amintit, în țara noastră s-a desfăşurat programul “Totul pentru inima ta”. Acesta a fost derulat în comun de Institutul de sănătate publică, Societatea Română de Cardiologie și de Centrele cardiovasculare, şi reprezintă cel mai mare studiu de screening efectuat în țara noastră. El va oferi instrumente concrete de lucru în prevenția cardiovasculară, adaptate condițiilor locale, populațiilor specifice, și va permite elaborarea unui program concertat simplu, dar particularizat, pe diverse categorii populaționale.
Desigur că pentru reuşita implementării prevenției cardiovasculare este necesară o muncă în echipă, care să cuprindă medici de familie, internişti, cardiologi, neurologi, psihologi, specialişti în sănătate publică. La nivel local, în Cluj-Napoca este în derulare un proiect pilot, numit ALERT-ASCVD, o inițiativă derulată de UMF “Iuliu Hațieganu” în parteneriat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca și Novartis România. Proiectul este destinat monitorizării pacienților cu risc cardiovascular foarte înalt, după un prim episod de spitalizare după boala aterosclerotică. Secțiile de cardiologie și neurologie din spitalele menționate vor înscrie pacienți în program, urmărind o serie de parametri biologici. Pacienții vor primi informații despre boală și un stil de viață sănătos și vor fi urmăriți activ pe parcursul a 12 luni, optimizând astfel planificările la control și evaluările periodice. Inițiatorii proiectului își doresc ca la sfârșitul acestuia, pacienții înscriși să fie mai bine monitorizați, cu rezultate mai bune asupra aderenței la tratament, a stării de sănătate, iar activitatea de monitorizare să fie ușurată prin sistemul IT al spitalelor. Proiectul se bucură de susținerea conducerii UMF “Iuliu Hațieganu” și a secțiilor implicate, iar rezultatele obținute vor putea fi utilizate pentru elaborarea și argumentarea unor politici de sănătate la nivel național, pentru îmbunătățirea monitorizării și accesului la îngrijiri de sănătate pentru pacienții cu risc cardiovascular foarte înalt.
Din poziția de vicepreședinte al SRC, cum vedeți punerea în practică în țara noastră a unor măsuri, programe de diagnosticare precoce a bolilor cardiovasculare?! Ce rol ar putea avea noile tehnologii și inteligența artificială în derularea unor asemenea programe?
Societatea Română de Cardiologie este puternic implicată în derularea programului “Totul pentru inima ta”, obiectivele fiind în continuare acelea de a implementa măsuri de prevenție farmacologice şi nonfarmacologie specifice, în funcție de profilul de risc cardiovascular al diverselor regiuni din țară.
Totodată, în cadrul Grupului de Cardiologie Preventivă şi Recuperare a Societății Române de Cardiologie, s-a propus derularea unui program de telerecuperare, care să aibă ca obiective urmărirea şi coordonarea bolnavilor cu patologie cardiovasculară din punct de vedere a factorilor de risc cardiovascular, schimbării stilului de viață, activității fizice şi prevenției secundare medicamentoase. În Bucureşti şi în Iaşi şi-au început deja activitatea astfel de centre. Vor fi implicate probabil şi centre din Cluj‑Napoca, Tg. Mureş şi Covasna.