Donald Trump, președintele ales al SUA, a cerut ca membrii NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare, o creștere semnificativă față de actuala țintă de 2%. Totuși, oficialii alianței consideră că o astfel de măsură ar fi imposibilă din punct de vedere politic și economic pentru majoritatea statelor membre.
În prezent, doar câteva țări NATO ating sau depășesc ținta de 2%, cum ar fi Polonia (4,12% din PIB în 2024), Estonia (3,43%) și SUA (3,38%). Media cheltuielilor pentru apărare la nivelul NATO este de 2,71% din PIB, conform estimărilor alianței.
Italia, al cărei buget pentru apărare este de aproximativ 1,5% din PIB, se numără printre cele opt state care nu ating actuala țintă. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat că o creștere este inevitabilă, dar 5% este „imposibil pentru aproape orice națiune”.
Se estimează că o nouă țintă, posibil în jur de 3% din PIB, va fi negociată în cadrul summitului NATO din iunie, pe fondul preocupărilor legate de o posibilă extindere a agresiunii ruse după războiul din Ucraina.
Analistul Fenella McGerty subliniază că, deși ritmul de creștere al cheltuielilor de apărare în Europa a fost „remarcabil”, atingerea unui prag de 3% ar putea dura un deceniu. Totodată, există presiuni ca Europa să devină mai autonomă în domeniul apărării, reducându-și dependența de SUA.
Statele baltice și Franța promovează ideea unui împrumut comun al UE pentru finanțarea apărării, dar dezbaterea depinde de alegerile naționale din Germania, care s-a opus până acum inițiativei.
Pe lângă cheltuieli, oficialii europeni avertizează că trebuie dezvoltate capacități strategice costisitoare, cum ar fi transportul aerian militar greu și războiul electronic, pentru a întări apărarea europeană.
Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președintele subcomisiei de apărare din Parlamentul European, a declarat că Europa trebuie să crească finanțarea apărării, dar să nu fie influențată de presiunile lui Trump: „Avem nevoie de mai multe resurse, dar nu trebuie să ne lăsăm destabilizați de o cifră arbitrară”.