Într-o convorbire telefonică îngrozitoare, așa după cum a fost caracterizată aceasta de către înalți oficiali europeni, noul președinte american a dat drumul unui „torent de agresivitate”, după ce șefa executivului danez i-a răspuns ferm că Groenlanda nu este de vânzare.
Apelul fulgerător al lui Trump, făcut pe 15 ianuarie, cu cinci zile înainte de inaugurarea președinției sale, s-a transformat în 45 de minute de dezbateri încinse, care au inclus amenințări cu impunerea de tarife draconice Danemarcei, aliat al SUA în cadrul NATO.
Potrivit publicației „Financial Times”, care a citat, sub rezerva anonimatului, cinci actuali și foști oficiali europeni de rang înalt informați în privința acestei convorbiri, conversația a fost una „oribilă”, Trump devenind agresiv și conflictual după ce a primit refuzul premierului danez de a vinde Groenlanda.
„Trump a fost foarte ferm. A fost un duș rece. Înainte, era greu să îl luăm în serios. Dar cred că este serios și, potențial, foarte periculos.”, a declarat una dintre sursele citate.
O altă sursă informată în privința apelului telefonic a afirmat: „Intenția a fost foarte clară. Ei o vor. Danezii sunt acum în modul de criză (...) Danezii sunt complet speriați de acest lucru.”.
Potrivit unui fost oficial danez, convorbirea a fost „o conversație foarte dură”, iar Trump „a amenințat cu măsuri specifice împotriva Danemarcei, cum ar fi tarife specifice”.
Obsesia noului șef al Casei Albe
Trump declarase anterior că SUA trebuie să dețină Groenlanda și a refuzat să excludă folosirea forței militare americane pentru a prelua controlul asupra teritoriului arctic autonom, revenit sub controlul Danemarcei încă din 1953.
În timpul unei conferințe de presă derulate în urmă cu câteva săptămâni, Trump afirma că SUA au nevoie de Groenlanda „din rațiuni de securitate economică” și națională, în vederea contracarării amenințărilor din regiune, din partea Rusiei și a Chinei.
Groenlanda este cea mai scurtă rută din Europa către America de Nord și este importantă, în același timp, din perspectiva sistemului de avertizare al SUA în privința rachetelor balistice inamice.
Insula arctică de 2.166.007 km², care numără 57.000 de locuitori, este bogată în petrol și gaze, are vaste resurse minerale neexploatate, precum și diverse materii prime pentru tehnologia verde.
Fixația lui Trump în privința Groenlandei face parte din dorința sa mai largă de expansionism. El a cerut Canadei să se declare stat american, vrea să preia controlul asupra Canalului Panama și a redenumit Golful Mexic în „Golful Americii”.
„Președintele Trump a fost clar în privința faptului că siguranța și securitatea Groenlandei sunt importante pentru Statele Unite, în timp ce China și Rusia fac investiții semnificative în întreaga regiune arctică.
Președintele este angajat nu numai să protejeze interesele SUA în Arctica, ci și să colaboreze cu Groenlanda pentru a asigura prosperitatea reciprocă a ambelor națiuni.”, a declarat Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA.
Un „NU” hotărât
Răspunsul ministrului de Externe al Groenlandei, Ane Lone Bagger, a venit însă imediat: „Suntem deschiși pentru afaceri, dar nu suntem de vânzare!”.
De altfel, încă din timpul discursului său de Anul Nou, Múte Egede, prim-ministrul Groenlandei, afirma că dorește ca teritoriul său să se elibereze de „lanțurile colonialismului”.
Apoi, în urma unei vizite a lui Donald Trump Jr., la începutul acestui an, Egede preciza: „Noi suntem groenlandezi. Nu vrem să fim americani. Nu vrem să fim nici danezi. Viitorul Groenlandei va fi decis de Groenlanda”.
În 1953, Groenlanda a redevenit parte a Regatului Danemarcei, iar în 1979 a primit statutul de autonomie. Deși Copenhaga administrează politica externă și de securitate a Groenlandei, teritoriul autonom are propriul său parlament.
La rândul ei, vorbind pentru un post local de televiziune la începutul acestei luni, șefa executivului danez, Mette Frederiksen, declara că teritoriul autonom „nu este de vânzare”, adăugând: „Văzută prin ochii guvernului danez, Groenlanda aparține groenlandezilor”.
Concomitent, într-un interviu acordat postului „Times Radio”, fostul ministru danez de Externe, Mogens Lykketoft, a descris intenția lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei drept „o expansiune imperială a unei țări mari către o țară foarte mică”.
Disputa asura Groenlandei s-a extins, de altfel, și în alte părți ale lumii. În Regatul Unit, spre exemplu, purtătorul de cuvânt liberal-democrat pentru Afaceri Externe, Calum Miller, a condamnat comportamentul lui Trump.
„Trump nu este un partener de încredere, care dorește să colaboreze cu aliații. Regatul Unit ar trebui să se implice cu fermitate, mai degrabă decât să meargă cu șapca în mână la un președinte care caută să profite de oricine arată slăbiciune.”, a spus el.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹