În 2024, cheltuielile militare globale au atins un nou record: 2,7 trilioane de dolari. Doar trei țări au fost „responsabile” pentru peste jumătate din această sumă, arată Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).
Topul înarmării
Statele Unite continuă să domine cheltuielile militare la nivel mondial, cu un buget de aproape 1 trilion de dolari – adică 3,4% din PIB-ul american. Mai exact, prin alocarea a 997 de miliarde de dolari, anul trecut, SUA acoperă peste o treime din totalul global și deține cel mai mare buget de apărare din lume.
Pe locul doi se află China, cu cheltuieli estimate la 314 miliarde de dolari, în creștere cu 7% față de 2023. În ultimul deceniu (2015-2024), bugetul militar al gigantului asiatic a crescut cu 59%.
Rusia, între timp, a înregistrat o creștere anuală de 38%, ajungând la aproape 150 de miliarde de dolari.
Împreună, SUA, China și Rusia – adesea văzute drept rivali strategici – au acoperit 54% din cheltuielile militare globale în 2024.
Topul este completat de Germania (88,5 miliarde de dolari) și India (86,1 miliarde de dolari), care și-au intensificat cheltuielile militare pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere. În cazul Indiei, conflictele latente cu Pakistan și China influențează în mod decisiv bugetul de apărare.
În ceea ce privește Germania, un actor-cheie în cadrul NATO, majorarea bugetului militar este legată în mare parte de războiul din Ucraina.
Pe locul șase se plasează Regatul Unit, cu cheltuieli militare estimate la aproape 82 de miliarde de dolari, iar poziția a șaptea este ocupată de Arabia Saudită, care a investit peste 80 de miliarde de dolari, în dorința de a deveni unul dintre principalii actori dintr-o regiune amenințată de extinderea conflictului israeliano-palestinian.
Ucraina – cea mai mare povară militară raportată la PIB
Pe locurile următoare se clasează, la egalitate, Ucraina și Franța, cu un total de 64,7 miliarde de dolari.
Ucraina a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor militare din ultimii ani – de aproape zece ori mai mari față de nivelul din 2021. În 2024, bugetul militar al Ucrainei a reprezentat 34,5% din PIB, cel mai ridicat procent la nivel global.
Chiar dacă negocierile de pace directe dintre Rusia și Ucraina au fost reluate după peste trei ani de război, un armistițiu complet pare, deocamdată, extrem de greu de încheiat, în condițiile în care nici Moscova, nici Kievul nu sunt dispuse să renunțe la pretențiile lor inițiale.
Mai mult, Rusia dă tot mai mult impresia că nu-și dorește oprirea ofensivei, deoarece acesta nu este un război pe care Rusia își poate permite să pară că l-a pierdut.
Pregătiri de război în NATO
Per total, țările NATO au cumulat 55% din cheltuielile militare mondiale în 2024, pe fondul conflictului militar din Ucraina.
De altfel, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a propus în această lună celor 32 de ţări membre ale alianţei să aloce cel puţin 5% din produsul lor intern brut (PIB) pentru cheltuieli militare şi de securitate, până în 2032.
Mark Rutte se aşteaptă ca la summitul NATO, din iunie, de la Haga, obiectivul care trebuie atins până în 2032 să fie de 3,5% pentru cheltuieli militare şi de 1,5% pentru cheltuieli conexe, precum infrastructură şi securitate cibernetică.
Acest nivel de cheltuieli corespunde solicitărilor formulate în repetate rânduri de echipa preşedintelui american Donald Trump.
Până la sfârşitul anului 2024, 22 de ţări NATO au atins obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuieli militare, convenit în 2014 la un summit al Alianţei. Mai multe ţări, inclusiv Italia, Spania şi Belgia, nu au atins încă acest obiectiv.
Alocarea a 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare, până în 2032, va reprezenta un efort bugetar semnificativ pentru aceste ţări.
Pe de altă parte, acestor state le va fi mult mai uşor să aloce 1,5% din PIB pentru cheltuieli legate de securitate, dintre care unele, cum ar fi construcţia infrastructurii de transport, sunt deja luate în considerare.