Deși Poliția Română este pe urmele celor care comit astfel de infracțiuni pe internet și s-a reușit destructurarea mai multor rețele, în ultimii ani, apar în continuare noi tehnici de manipulare a victimelor care își oferă datele bancare și astfel rămân fără bani. Cele mai noi metode de pe Facebook folosesc povești credibile despre foști angajați ai unor mari companii din România care spun că ar fi fost concediați pe nedrept și „vând ponturi” celor care își doresc să cumpere produse foarte scumpe, la prețuri derizorii. Poliția a destructurat recent o astfel de rețea infracțională care era organizată ca o adevărată corporație, pentru că se folosesc inclusiv psihologi și copywriteri care să poată crea povești cât mai atractive pentru victime.
Infractorii care își caută victime pe internet, pe rețelele de socializare, nu sunt doar în România, ci în toate țările lumii. Cele mai frecvente metode prin care hoții păcălesc victimele, pentru a le fura datele personale și accesul la cardurile bancare sunt cele prin care oamenii creduli sunt atrași de un „chilipir” - se oferă un produs foarte scump, la un preț exagerat de mic, astfel încât victimele să fie tentate și să riște, fără a se mai gândi la consecințe. Dar pentru a „hipnotiza” victima, se oferă „la pachet” și o poveste care mai întâi stârnește emoție.
Una dintre cele mai recente astfel de tehnici se aplică prin mesaje sponsorizate pe Facebook, postate de pe conturi false ale unor personaje care se prezintă drept foști angajați ai unor depozite sau mari rețele de magazine. Povestea „lacrimogenă” este a persoanei care se plânge că ar fi fost concediată de la respectivul mare magazin, ca apoi să facă o ofertă de nerefuzat: un telefon foarte scump, la un preț de câțiva lei, o trotinetă electrică de ultimă generație, la câteva zeci de lei, o mașină electrică pentru copii, la doar 10 lei etc.
Anunțurile sunt sponsorizate
Polițiștii care se ocupă de prevenție au cercetat multe astfel de conturi și anunțuri false, mergând din aproape în aproape, până au aflat exact cum operează infractorii. Multe dintre aceste anchete au fost publicate pe site-ul sigurantaonline.ro și pe pagina de Facebook „Prevenirea Criminalității” pentru a atrage atenția asupra modului de operare. Unii dintre hoți deja sunt după gratii, dar apar din ce în ce mai mulți, cu aceleași metode sau variante ale lor.
De exemplu, metoda care acum este foarte răspândită pe Facebook, în România, a apărut inițial printr-o rețea internațională, iar poveștile falșilor foști angajați erau legate de depozite sau companii internaționale, cum ar fi Amazon, fiind traduse în limba română, destul de stângaci, cu Google Translate. Acum, infractorii copiază metodele, dar scriu în limba română, fără greșeli, personajele și companiile fiindu-le cunoscute victimelor din țara noastră, astfel încât povestea lor să fie cât mai credibilă și astfel să poată determina victima să încerce obținerea unor produse la prețuri foarte mici, fără a se mai gândi să verifice site-urile pe care le accesează, în drumul online spre achiziționarea acelor produse.
Cum se convinge victima
În aceste anunțuri – pe care Facebook nu a dorit să le elimine nici măcar după ce Poliția Română a făcut mai multe solicitări în acest sens – apare, de obicei, un link pe care victima îl accesează. Linkul poate produce el însuși pagube, fiind însoțit de un virus. Dar poate fi și un link spre un site clonă, fără să viruseze dispozitivul.
Ajuns pe site-ul clonat al magazinului sau al depozitului, cel care a căzut în această capcană parcurge câțiva pași pentru a face plata, după ce alege produsul pe care l-a văzut în prezentarea falsă de pe Facebook. Multe victime sunt convinse că produsele respective chiar se vând la acele prețuri extrem de mici, pentru că hoții au grijă să posteze și comentarii de la falși cumpărători care postează fotografii și comentarii, tot de pe niște conturi false.
Infractorii se bazează pe câteva lucruri simple din psihologia comportamentală: superficialitatea, neglijența, lipsa de cunoaștere a victimei și atracția pe care o prezintă produsul „chilipir”, pentru că majoritatea utilizatorilor rețelelor de socializare nu verifică fiecare cont de pe care se postează „mărturiile”, cei mai mulți nu își pot da seama dacă sunt conturile de Facebook ale unor persoane reale sau sunt false, iar numărul mare de comentarii de pe conturi diferite e suficient, pentru cei mai mulți, să-i convingă de veridicitatea anunțului.
Astfel, ajungând la secțiunea de plată, pe un site clonă pe care cele mai multe victime nu știu cum să-l deosebească de pagina oficială de internet a companiei respective, infractorii solicită parolele de acces la cardul și la contul bancar, cu toate datele personale ale cumpărătorului. După acest pas, infractorii au acces direct la banii victimei.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹