Junk! România a ajuns pe marginea prăpastiei. Ne îndreptăm spre o catastrofă economică

Ceea ce instituțiile financiare anticipau și avertizau de la începutul anului s-a produs la sfârșitul săptămânii trecute. Agenția Standard & Poor's (S&P) a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României și a tras un semnal de alarmă că există riscul retrogradării la „junk” (gunoi). Este a doua agenție de rating care penalizează Guvernul din cauza deficitului bugetar foarte mare, trimițând țara noastră pe ultima treaptă recomandată investițiilor și la un pas de „junk” adică o țară nerecomandată investițiilor, după ce în decembrie și agenția de rating Fitch a luat o decizie similară. 2025 nu începe deloc bine pentru Guvernul Ciolacu 2 care, într-un an cu alegeri prezidențiale pe care încearcă să le câștige, trebuie să reducă drastic cheltuielile bugetare. În lipsa acestor măsuri și împins pe buza prăpastiei „junk”, perspectiva guvernului este o scădere a investițiilor străine și creșterea puternică a costurilor de finanțare externe, cu efecte catastrofale pentru economia României.

Concret, S&P a confirmat ratingul „BBB-/A-3” pentru România și a revizuit perspectiva economică de la „stabilă” la „negativă”. Revizuirea a fost determinată de riscurile financiare externe și interne mai mari, inclusiv un deficit fiscal ridicat și riscuri la nivelul datoriilor externe. S&P amintește că România și-a majorat în mod repetat deficitul bugetar la niveluri atinse ultima dată în timpul pandemiei de coronavirus, iar schimbarea perspectivei reflectă riscurile la adresa finanțelor publice ale României, arată raportul analiștilor S&P. „Realizarea planului guvernamental de consolidare fiscală ar putea fi o provocare, nu în ultimul rând din cauza fragmentării politice sporite evidențiate de rezultatele alegerilor de anul trecut, precum și de perspectivele de creștere economică mai lentă.”

„Datoria publică, netă de activele guvernamentale lichide, va depăși 60% din PIB până în 2027, iar „factura” Guvernului cu dobânzile se va situa probabil în jurul valorii de 8% din venituri pe termen mediu. Deficitele fiscale ale României din ultimii ani – în special deficitul de aproape 8,7% din PIB în 2024 – au depășit în mod substanțial și constant așteptările noastre”.

Analiza S&P

Ce spune S&P

• Deficit fiscal și datoria publică:

  • Deficitul fiscal a ajuns aproape la 8,7% din PIB în 2024, mult peste estimările anterioare.

  • Se estimează că datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, iar cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta aproximativ 8% din venituri pe termen mediu.

    Citește pe Antena3.ro

    Ce se ascunde, de fapt, sub stratul gros de gheață din Groenlanda

• Creșterea cheltuielilor:

  • Deși veniturile au crescut cu peste 10% de la an la an, creșterea cheltuielilor principale s-a ridicat probabil la un nivel substanțial de 19% de la an la an.

  • Depășirea cheltuielilor s-a datorat în mare parte unei creșteri salariale de 20% în sectorul public, care a costat aproximativ 18 miliarde de lei (aproximativ 1% din PIB); 

  • Creșterea transferurilor sociale, inclusiv creșterea pensiilor, care a costat în total 14 miliarde de lei, sau 0,8% din PIB; 

  • Creșterea cheltuielilor militare la aproape 2,5% din PIB în acest an și investiții publice suplimentare de aproximativ 24 de miliarde de lei, 1,4% din PIB

• Riscurile economice:

  • Politicile fiscale slabe și cheltuielile înainte de alegeri au dus la o extindere semnificativă a deficitului și la creșterea datoriilor externe.

  • Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, cu aproximativ 7% din PIB între 2025-2028, iar importurile vor depăși creșterea producției interne.

• Atragerea fondurilor europene, întârziată:

  • Consolidarea întârziată ar putea duce la o nouă amânare a fondurilor UE disponibile pentru România în cazul în care eforturile de consolidare nu vor atinge corecția fiscală minimă impusă de normele fiscale ale UE.

  • Reformele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat și măsurile anticorupție vor fi mai greu de implementat

• Provocări politice și economice:

  • Guvernul se confruntă cu un mediu politic fragmentat și cu o majoritate parlamentară fragilă.

  • Implementarea reformelor necesare pentru a accesa fonduri UE și pentru consolidarea fiscală va fi dificilă, mai ales în contextul unei economii slabe și al unei creșteri economice reduse.

  • România este sub procedura de deficit excesiv din 2020 și trebuie să reducă deficitul fiscal conform reglementărilor UE.

• Perspective pentru viitor:

  • Dacă Guvernul va reuși să reducă semnificativ deficitul și datoriile externe, perspectiva ar putea reveni la „stabilă”.

  • În lipsa unor măsuri fiscale suplimentare, deficitul va rămâne peste 7,5% din PIB până în 2025 și va scădea ușor sub 6% din PIB doar până în 2028.

• Inflația și economia:

  • Inflația în 2024 a fost de 5,5%, cea mai mare din Europa Centrală și de Est, și se estimează că va rămâne peste ținta Băncii Naționale a României în următorii doi ani.

  • Creșterea economică a fost mai mică decât așteptările, cu o expansiune a PIB-ului de doar 1% în 2024, iar prognoza pentru 2025 este de doar 2,1%.

„Schimbarea perspectivei, din stabil în negativ, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenția de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar și întări credibilitatea fiscală a țării. Prin evaluarea anunțată în această seară, S&P nu modifică ratingul de țară. România este în continuare recomandată investitorilor, ca fiind sigură. Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea creșterii economice trebuie implementate în ritm alert, în forma deja convenită cu partenerii noștri europeni. Bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului și trimis spre aprobare Parlamentului în zilele următoare, întărește această viziune cumpătată a gestionării banului public (...)”.

Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, postare pe Facebook 

România, băgată în groapă de Ciolacu și Iohannis. A doua agenție de rating (Standard&Poors) ne retrogradează perspectiva rating-ului de țară, de la stabilă la #negativă, ceea ce înseamnă că România este la un pas de … #dezastru, adică nerecomandată pentru investitori. Asta se întâmplă când țara este condusă de habarniști!!

PS: Tánczos Barna, este şi vina ta! Ai început cu stângul.”

Orlando Teodorovici, fost ministru de Finanțe, într-o postare pe Facebook

Avertisment JP Morgan: România, printre țările cele mai expuse la risc

Joi, cu o zi înainte de publicarea de către S&P a evaluării privind România, un avertisment a fost lansat de către banca de investiții americană JP Morgan. Pieţele emergente ar putea asista la o temută „oprire bruscă” a fluxurilor de capital, deoarece politicile „America First” ale preşedintelui Donald Trump stimulează economia SUA şi absorb bani din ţările mai sărace, avertiza banca într-un raport, citat de Reuters. Pe lista celor mai expuse țări la acest șoc era plasată și România, alături de Malaezia, Africa de Sud şi Ungaria.

Agenția Fitch a revizuit perspectiva României de la stabilă la negativă în decembrie anul trecut, ca urmare a eșecului consolidării fiscale și a incertitudinii politice generate de alegerile generale și prezidențiale. 

Analiză Reuters: Ceasul ticăie pentru Bucureşti

Tot vineri, doar cu câteva ore înaintea publicării raportului de evaluare a rating-ului de către S&P, agenția Reuters a publicat o analiză în care atrăgea atenția că încercările României de a restabili încrederea investitorilor şi de a reduce cel mai ridicat deficit bugetar din UE se confruntă cu obstacole, într-un an plin de pericole politice şi afectat de riscul pierderii mult râvnitului calificativ „investment-grade” (recomandat pentru investiţii). „Alegerile prezidenţiale programate în mai, după anularea votului în decembrie în urma acuzaţiilor legate de interferenţa Rusiei, face mai dificilă elaborarea unui plan credibil pentru reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB. Ţara intenţionează să obţină anul acesta 13 miliarde de euro via obligaţiuni internaţionale, una dintre cele mai ridicate valori în rândul pieţelor emergente”, scria analiza Reuters citată de Agerpres.

„România a făcut împrumuturi foarte mari care nu mai pot fi susținute. Banii din aceste împrumuturi nici măcar nu au rămas în România deoarece am cumpărat bunuri din import. Cu alte cuvinte, împrumuturile României au susținut dezvoltarea economică a altor țări. Noi am rămas cu împrumuturile și trebuie să plătim dobânzi la acestea. Superstrategie economică. Din punct de vedere al dobânzilor plătite, România este deja în Junk. Nu suntem puși oficial în Junk deoarece ar crește și dobânzile cu care se împrumută Banca Centrală Europeană”.

Radu Georgescu, Managing Partner CFO Network, postare pe Linkedin

ING Bank: România, retrogradată dacă nu reduce deficitul bugetar

Un avertisment a venit zilele trecute și de la economiștii ING Bank care anticipau că  ratingul de credit al României va primi o perspectivă negativă în acest an de la principalele agenții de rating din lume și că există riscul ca țara noastră să fie retrogradată la o economie nefavorabilă investițiilor, dacă nu reduce deficitul bugetar. Guvernul României propune anul acesta un deficit mai mic decât anul trecut, dar există multă incertitudine. Piața încă are întrebări, având în vedere alegerile prezidențiale din mai. Pentru acest an, bugetul se află în prezent în proces de aprobare, dar guvernul prognozează o consolidare la 7,0% din PIB, care este și prognoza ING Bank acum, echivalentul a 133 miliarde de lei în termeni cash. Ținând cont de ajustarea fiscală propusă, ING Bank consideră că România își va reduce nevoile brute de împrumut în acest an, însă calendarul de răscumpărare nu este favorabil, rezultând o scădere de doar 8% a nevoilor, de la 250 miliarde de lei la 231 miliarde de lei (12,4% din PIB), cu o perspectivă fiscală foarte incertă.

UniCredit: creşterea impozitelor şi taxelor pare inevitabilă

Economia României vă accelera până la o rată de creștere de 1,8% în 2025 și 2,5% în 2026, potrivit ultimei prognozei emise săptămâna trecută de banca UniCredit pentru regiune. UniCredit estimează că România va reuși să ia 4,2 miliarde de euro, sau 1,1% din PIB, din PNRR în acest an față de 0% în 2024. UniCredit consideră că moneda românească - leul - este supraevaluată, iar analiștii se așteaptă la o creștere a cursului de schimb de la 4,97 RON/ EUR la 5,07 în 2025 și 5,15 în 2026. Principala problemă în România este legată de reducerea deficitului bugetar, analiştii UniCredit considerând că pachetul de austeritate aprobat la sfârşitul anului trecut prin „Ordonanța trenuleț” nu va fi suficient pentru a reduce deficitul bugetar de la 8,6% la 7%, ceea ce înseamnă că o creştere a impozitelor şi taxelor pare inevitabilă pentru a atinge acest obiectiv de deficit.

Ce înseamnă „junk”

Pierderea calificativului recomandat pentru investiţii ar putea majora costurile de împrumut. Un studiu din 2016 al Băncii Mondiale avertizează că un calificativ „junk” (nerecomandat pentru investiţii) din partea a cel puţin două mari agenţii de evaluare financiară ar spori costurile de împrumut pe termen scurt ale ţării cu aproape 200 puncte de bază în medie. Deşi datoria României este sub nivelul mediu din UE, ţara înregistrează cea mai rapidă creştere din 2019 a împrumuturilor în rândul statelor membre ale blocului comunitar. Majorarea rapidă în continuare a datoriei guvernamentale din cauza eșecului programului de consolidare fiscală, o creștere economică slabă, probleme în asigurarea unei finanțări externe și apariția unor șocuri externe care să afecteze România sunt tot atâtea  cauze care pot avea ca efect retrogradarea în continuare a ratingului țării noastre.

Guvernul are nevoie de 230 miliarde de lei

Pe fondul creșterii deficitului bugetar, Guvernul a împrumutat anul trecut 252 miliarde de lei (50,6 miliarde de euro), o sumă record, după ce anul 2023 îl încheiase cu împrumuturi de 204 miliarde de lei. Dacă anul trecut l-am încheiat cu un deficit bugetar de 8,6%, anul acesta Guvernul vrea să coboare la 7% (133 miliarde de lei), iar pentru finanțarea lui și rostogolirea datoriei publice este nevoie de circa 230 miliarde de lei. Atingerea țintei de reducere a deficitului rămâne însă o mare provocare, atrag atenția analiștii, din cauza cheltuielilor mari generate de plata pensiilor și salariilor și care nu pot fi acoperite decât prin împrumuturi. Costurile de împrumut sunt foarte ridicate pentru România, în 2025 numai dobânzile ar urma să coste bugetul de stat 51 miliarde de lei (2,5% din PIB), iar în 2026 acestea vor ajunge la 60 miliarde de lei (3% din PIB), după cum a declarat recent președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Ne împrumutăm cel mai scump din UE

Situația fragilă a României este taxată și de investitori, care ne percep cele mai mari dobânzi la creditele externe acordate. Astfel, la împrumuturile pe termen lung  dobânda a ajuns pe 23 ianuarie la 7,92% (pe 17 ianuarie a atins chiar 8,08%), în timp ce Ungaria se împrumută la o dobândă de 7,01%, Polonia la 5,86%, Bulgaria la 4,5% și Cehia la 4,1%. Una din principalele explicații pentru care România are cele mai mari dobânzi este scăderea încrederii pe care investitorii străini o au în economia românească. O potențială trimitere a țării noastre în categoria „junk” ar tensiona și mai mult poziția României pe piața financiară internațională.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹