Toate datele economice ale anului 2024 arătau prost. Nu a trecut o zi de la începerea campaniilor electorale din 2024 fără ca unul dintre reprezentanții unui partid să nu promită ceva. Părea atrăgător, dar se știa că promisiunea nu se va putea realiza. Era promițător pentru moment, dar se pare că alegătorii nu s-au lăsat amăgiți. Au sancționat drastic coaliția de guvernare PSD-PNL.
Tot anul trecut cele două partide mari s-au angajat să nu crească impozitele și taxele. Cresc și vor crește în continuare pe parcursul acestui an. Un singur lucru stă în calea creșterilor: alegerile prezidențiale.
Nu s-au tăiat salariile în sistemul de stat, dar salariile au înghețat. Și nu se mai fac angajări. Din punct de vedere politic este o măsură care se va reflecta în voturile pentru alegerile prezidențiale.
Dacă, așa cum se vorbește, va candida la Marcel Ciolacu, el va plăti costurile promisiunilor neonorate. Nu este un moment bun pentru împlinirea dorinței PSD de a da un președinte după 20 de ani de când candidații social democraților pierd în turul doi, chiar dacă se califică în finală. Cel mai slab rezultat l-a obținut Marcel Ciolacu la alegerile din 2024. Este adevărat că anul 2024 a fost unul dintre cei mai slabi ani din punct de vedere economic.
Promisiunile optimiste, de lingușire a electoratului, trebui puse față în față cu promisiunile enunțate de Ilie Bolojan de economisire a banului public. Practic, avem datele generale pentru proiectul de reformare a statului. Înghețarea salariilor este doar un aperitiv amar, amăgitor. Pasul următor, o restructurare care vizează reduceri de personal, nu pare fezabilă din punct de vedere politic înainte de alegerile prezidențiale.
Totuși, Ilie Bolojan vorbește despre salarii și sporuri nerușinate în regiile de stat. Înghețarea salariilor anunțate de guvern vine în contradicție cu următorul pas nepopular, dar necesar.
Pentru cine este nepopular? Pentru cei vizați. Din cei peste 1,3 milioane de angajați în sistemul de stat, nu vor fi afectați decât vreo 20%. Așadar, partidele care vor lua această măsură riscă să piardă circa 200 000 de voturi. Consecințele nu sunt grave. Dimpotrivă, restul alegătorilor vor aplauda o astfel de măsură.
Sunt alte măsuri pe care guvernul le-ar putea lua. Ele privesc economia. Dacă în paralel cu tăierile s-ar putea reduce taxele la electricitate, la gaze, la utilități, coaliția de guvernare ar avea de câștigat. Mai multe firme și consumatori casnici ar beneficia de o astfel de măsură.
Incoerența măsurilor luate de fostele guverne au făcut ca prețurile să explodeze. Proiectul de tranziție energetică are deja un rezultat negativ. A fost pur și simplu o aventură în care Comisia Europeană s-a aruncat cu capul înainte. Companiile mari consumatoare de energie sunt profund afectate. Politicienii, europarlamentarii români, nu s-au opus. Astfel s-a renunțat la producția de cărbune. Promisiunile din partea Comisiei UE nu s-au materializat.
Nu există nicio alternativă viabilă nici pentru rearanjarea taxelor în favoarea firmelor. Consecințele nu întârzia să apară: se închid firme după firme. Companiile afectate livrează șomeri. Dacă nu se întâmplă nimic bun în zona de producție, degeaba se economisesc bani prin restructurarea administrativă. Este posibil ca sumele economisite să fie înghițite de tot de sistemul de stat.
Una dintre propunerile venite din partea președintelui PNL Ilie Bolojan este ca totul să se facă la vedere, cu cifrele pe masă. Dacă totul nu se face transparent, birocrația din administrație va rămâne neschimbată. Există diferențe semnificative de la o unitate administrativă la alta, de la județ la județ. Se va lua drept model restructurarea făcută de Ilie Bolojan la Bihor?
Nu trebuie căutate modele când deja unul există. Pe parcursul campaniei electorale care va începe curând subiectul restructurării trebuie abordat cu precizie, cu seriozitate și respect față de viitorul țării.