Ce altceva este politica decât ceartă și reconciliere, acceptare și refuz, conflict și armonie, tact și abilitate? Cine nu se ceartă azi? Argumentele și contra-argumentele se susțin într-un mod atât de dur, de profund și rău intenționat, încât și ideile bune se pierd în hățișul certurilor nesfârțite. Cine nu este certăreț nu este invitat în studiourile de televiziune. Cine nu este nemulțumit de tot și de toate nu prezintă niciun fel de inetres în ochii unui public tot mai avid de ceartă și scandal.
În același timp cei care vor pace și armonie nu au nicio șansă să fie ascultați. Sunt numiți trădători, vânduți, reduși la tăcere. Soroșiști contra naționaliști, patrioți contra vânzătorilor de țară, progresiști contra consevatori, amestecați în toate partidele. Găsești liberali anti-pesediști și pesediști anti-liberali, auriști contra șoșociști, udemeriști anti-pesediști și anti-liberali, liberali și pesediști anti-udemeriști. Dacă nu ești contra a ceva și împotriva cuiva nu ești băgat în seamă, ești vândut.
Ce să mai spunem despre starea generală a populației? Pe urmele politicii, populația, de fapt raționalitatea umană este cea mai diversă și mai complexă din toate tipurile.
Încearcă să fii la mijloc, să vorbești, să comunici logic, echilibrat, în sensul consensului general, și vei fi pus la zid. Însăși toleranța, optimismul, opiniile bine structurate sunt refuzate și considerate acte de discordie.
În aceste condiții total nefavorabile, un grup de romantici s-au trezit ca în preajma Zilei Culturii Naționale, să lanseze propunerea de a se ridica la Satu Mare o statuie, un monument al poetului național Mihai Eminescu. Dacă poetului național din literatura maghiară Șandor Petofi i s-a ridicat o statuie în loc de un bust, de ce același lucru nu s-ar putea face și pentru poetul național din literatura română?
Românii și maghiarii plătesc taxe și impozite în mod egal. Ar trebui să se bucure toți de aceleași beneficii pe care le aduce cultura. O analiză pe fapte arată arată lucruri care nu ar trebui să se întâmple la Satu Mare în domeniul cultural. Însăși cifrele arată o discrepanță, o discriminare, un acces diferit la cultură. Finanțarea asociațiilor culturale este net în favoarea celor maghiare. Copiii maghiari se pot bucura de un teatru de păpuși în limba maghiară, nu și copiii români. Ce exemplu mai eclantant poți da? Actorii români sunt nemulțumiți, scriitori sunt nemulțumiți, artiștii populari sunt nemulțimiți, oamenii de afaceri sunt nemulțumiți.
În aceste condiții ne-am trezit noi, o mână de oameni, să propunem ridicarea unui monument dedicat poetului național Mihai Eminescu.
Un monument Eminescu la Satu Mare- înapoi la argument
O statuie adevărată, monumentală, trebuie să scoată în evidență personalitatea celui imortalizat în marmură sau bronz, nu trăsăturile fizice, burta, barba, sau părul dat pe spate. Un astfel de monument merită să aibă Mihai Eminescu în Satu Mare. Și îl va avea dacă sătmărenii vor da, vorba aia, de pe vremuri, „Dai un leu pentru Ateneu”.
Să ne amintim ce spunea Kelemen Hunor la dezvelirea statuii poetului Șandor Petofi în Satu Mare, în octombrie 2023. „A trebuit să treacă un secol și jumătate până când orașul să-l cinstească pentru prima dată cu un bust, iar apoi încă două decenii înainte ca o statuie a lui Sándor Petőfi să stea acum dreaptă în Szatmárnémeti. Primarul știe că ridicarea unei statui în cinstea cuiva nu este doar un act de recunoaștere, ci și o declarație a cine suntem ca oraș și comunitate. Știți că statuia celui mai mare poet al nostru nu este doar despre moștenirea culturală și angajamentul față de artă, ci și despre identitate națională și mândrie națională. Cu alte cuvinte, despre tot ceea ce definește această comunitate”, a spus Kelemen Hunor, felicitându-i pe toți cei care au contribuit la instalarea statuii, precum și pe cetățenii din Szatmár, care au contribuit la realizarea creației sculptorului Árpád Deák din Oradea din prin donație publică.
La rândul lui, primarul municipiului Satu Mare, Kereskenyi Gabor declara: „Ideea ridicării statuii a fost lansată de conducerea UDMR a orașului în toamna anului trecut, ( adică în anul 2022), iar consiliul de administrație al Fundației Identity a îmbrățișat inițiativa ca una foarte bună. I-am cerut sculptorului Árpád Deák din Oradea, a cărui lucrări bustul lui Ferenc Rákóczi de lângă Biserica cu lanțuri și statuia lui István Széchenyi din parcul central sunt apreciate în orașul nostru. Mulțumesc artistului pentru munca depusă, a spus primarul Kereskenyi. În același context, primarul municipiului Satu Mare, domnul Kereskenyi Gabor, a spus: „De asemenea, aș dori să mulțumesc conducerii municipiului și județului (Satu Mare), guvernului Ungariei și antreprenorilor, precum și persoanelor private care au participat la donația publică”.
Așadar, într-un an, din 2022, până la dezvelirea monumentului, la 23 octombrie 2023, a trecut doar un an. Așa trebuie să facă un primar să se miște lucrurile. Prin urmare, dacă lansăm acum inițiativa, însemnă că anul viitor, în cinstea zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu, desemnată drept Ziua Culturii Naționale, vom inaugura la Satu Mare prima statuie adevărată a poetului național Mihai Eminescu.
Prin urmare, după modelul deja consacrat, cerem susținerea consilierilor municipali și județeni, susținerea conducerii partidelor care se află la guvernare, care se află la conducerea municipiului și județului Satu Mare, inclusiv a UDMR, de a se ralia acestei ideii lansate de oamenii de cultură sătmăreni, prin intermediul Centrului Multicultural Poesis. Lista celor care doresc să se alăture acestui proiect care, la fel ca în cazul poetului Petofi Șandor, trebuie să ne fie un îndemn chiar cuvintele poetului Kelemen Hunor, fost ministru al Culturii în guvernul României. „Ridicarea unei statui în cinstea cuiva, spunea poetul Kelemen Hunor, nu este doar un act de recunoaștere, ci și o declarație a cine suntem ca oraș și ca comunitate. Statuia celui mai mare poet al nostru nu este doar despre moștenirea culturală și angajamentul față de artă, ci și despre identitate națională și mândrie națională. Cu alte cuvinte, despre tot ceea ce definește o comunitate.”
Apreciem că dacă maghiarii au reușit într-un an să ridice un monument în memoria poetului maghiar Șandor Petofi, înseamnă că se poate face același lucru și în cazul poetului român Mihai Eminescu.
Vineri, 10 ianuarie, are loc o întâlnire mai lărgă, ( la ora 15, Poesis, strada Mircea cel Bătrân nr. 11) cu public care poate participa liber. S-au lansat invitații la instituții, la oameni de afeceri, la conducerile tuturor partidelor, la parlamentari, la autoritățile locale, prefect, președinte de Consiliu Județean primar al municipiului Satu Mare, consilierilor județeni și municipali. Deja în cercul inițiatorilor s-au făcut pariuri, cine vine și cine nu vine.
Cultura nu ar trebui să fie un teren de luptă între partide, între națiuni, între etnii. Nimic nu este mai copleșitor în viața socială, în educația tinerilor decât cultura. Dacă și din asta facem un câmp de bătaie, între comunitățile sătmărene, între maghiari și români, se vor instala drame mai mici sau mai mari, drame socio-umane, drame socio-culturale, lungi și tragice pauze interculturale.
Dacă între lucrurile ireconciliabile amplasăm bombe antipersonal în loc de oaze de armonie multiculturală, nu vom face altceva decât să redeschidem rănile unei istorii care nu face cinste decât martirilor.
Așadar, pornim un proiect vechi de un secol, de a ridica un monument dedicat poetului național Mihai Eminescu.
A ști să câștigi și atunci când pierzi, poate că este cea mai subtilă artă a politicii, însă nu este valabilă și în cultură. În cultură când pierzi, ai pierdut definitiv. Dar însăși dezbaterea despre ridicarea unui monument Mihai Eminescu la Satu Mare poate fi interesantă și educativă. Sper că nu și periculoasă.
Am scris acest articol în urma discuțiilor cu zeci, cu sute de oameni, dar îl semnez singur.
D. Păcuraru