România se împrumută mai scump. Acesta este un prim efect al deciziei agenției Fitch de a revizui la negativă perspectiva ratingului de țară. Oameni bine conectați la piețele financiare explică, pentru cititorii HotNews.ro, cum trebuie „citită” această măsură: „Este în mod clar un semnal de alarmă”.
Ratingul este acum BBB-, Fitch argumentând că „incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate, iar asta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale”.
Primele reacții publice au fost la extreme. Marcel Boloș, ministrul de Finanțe încă în funcție, a minimizat schimbarea perspectivei, spunând că România rămâne în continuare în categoria de rating BBB minus, iar asta trebuie să fie urmată de „luarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară”.
De cealaltă parte, prim-vicepreşedintele PNL, Ciprian Ciucu, spune că revizuirea negativă a ratingului României „ne loveşte unde ne doare mai rău, la buget” şi avertizează că, dacă nu ia credite, România nu poate funcţiona.
HotNews.ro a încercat să afle opinia unor economiști bine conectați la piețele. Cum trebuie să „citim” revizuirea la negativ decisă miercuri?
Prima consecință a înrăutățirii ratingului României
Economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu, a explicat pentru HotNews.ro ce înseamnă decizia agenției de rating:
Absența unei consolidări fiscale consistente și credibile, în condițiile în care credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu a slăbit substanțial din cauza măsurilor de cheltuieli neacoperite de venituri bugetare suplimentare și a derapajelor fiscale repetate sau a creșterii economice slabe ar putea declanșa o retrogradare a ratingului, spune el.
„Credem că o reducere a ratingului este puțin probabilă până în toamna anului 2025 și poate fi evitată dacă guvernul introduce un plan credibil și coerent de ajustare fiscală între timp. Deși era în mare parte inclusă în preț, dacă ne uităm la randamentele obligațiunilor de stat în euro, știrea a avut, totuși, impact în creșterea costurilor de finanțare pentru statul român pe piața secundară”, afirmă economistul-șef al BCR.
„Un semnal de alarmă”
Și economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru, afirmă că impactul acestei decizii a fost imediat, pe costul de finanțare a României, care a crescut cu 10-20 puncte de bază încă de la deschiderea pieței.
El spune că nu trebuie să minimizăm, în niciun caz, importanța acestei decizii:
„Este în mod clar un semnal de alarmă care vine după o perioadă destul de lungă de promisiuni neonorate privind consolidarea bugetară, promisiuni făcute chiar pe fondul unei stabilități politice mai rar întâlnite la noi”..
Tătaru mai avertizează că prelungirea calendarului electoral nu este de natură să favorizeze decizii fiscale importante, așa încât este posibil ca Fitch să fi considerat că în perioada imediat următoare nu se pot aștepta la îmbunătățiri semnificative pe zona fiscală și a tras de pe acum semnalul de alarmă.
„Plătim cu toții acest cost, indiferent dacă ne dăm seama sau nu. Apoi, în măsura în care această decizie a Fitch s-ar concretiza într-un downgrade (o scădere a ratingului României), am avea un impact negativ asupra climatului investițional general. Asta, în condițiile în care amânarea deciziilor de investiții pare deja o opțiune frecventă în rândul companiilor. Totuși, având în vedere că indicatorii mentionați de Fitch ca problematici (deficit bugetar și datorie publica) necesită o perioadă de observare, nu mă aștept ca un eventual downgrade să vină mai devreme de trimestrul al treilea din 2025, timp în care am putea să ne înscriem pe o traiectorie cât de cât credibilă, de consolidare bugetară”, concluzionează economistul șef al ING Bank.
Cel puțin patru efecte foarte importante
Ce spun cărțile de economie despre impactul schimbării perspectivei de la stabil la negativ:
1. Costuri crescute de împrumut
O perspectivă negativă a ratingului duce, de obicei, la rate mai mari ale dobânzilor la titlurile guvernamentale și ale împrumuturilor. Investitorii percep un risc crescut, cerând randamente mai mari pentru împrumuturi, ceea ce crește costul împrumuturilor atât pentru guvern, cât și pentru sectorul privat. Acest efect poate fi deosebit de pronunțat pe piețele emergente, unde accesul la capital este deja mai limitat. ( Sursa)
2. Scăderea investițiilor
Percepția unui risc crescut poate descuraja investițiile străine directe dar și investițiile interne. Investitorii pot alege să-și aloce capitalul către economii mai stabile, ceea ce duce la o scădere a nivelului investițiilor, care este esențiale pentru creșterea și dezvoltarea economică. Această reducere a investițiilor poate împiedica îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare, desigur. (Sursa)
3. Deprecierea monedei (mai puțin în România, unde BNR ține stabil cursul leului)
O perspectivă negativă poate duce la deprecierea monedei, deoarece investitorii își retrag investițiile, temându-se de instabilitate. Ieșirea unui flux consistent de valutăă depreciază moneda unei țări și aduce serioase presiuni inflaționiste, facând importurile mai scumpe și reducând puterea de cumpărare a consumatorilor. (Sursa)
4. Efecte de propagare
Retrogradările pot avea efecte de propagare asupra țărilor vecine sau a celor cu profiluri economice similare, ceea ce duce la o instabilitate regională mai mare. De exemplu, dacă economia țării A este retrogradată, aceasta poate crește costurile de împrumut țo ăpentru țara vecină B, , deoarece investitorii iau de multe ori în calcul o regiune întreagă, nu doar o țară. (Sursa)