Impactul financiar al aplicării proiectului de lege privind indexarea pensiilor militare aflate în plată în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie este estimat la circa 6,9 miliarde de lei (n.a. cc. 1,4 miliarde de euro), arată Ministerul de Finanțe într-un răspuns comunicat în 7 noiembrie unui senator. Cifra este cu circa 500 milioane de euro peste estimările făcute de Guvern în punctul de vedere transmis în Parlament. Lipsa informațiilor legate de impactul bugetar este unul dintre motivele pentru care acest proiect de lege este atacat la Curtea Constituțională.
Luna trecută, un senator PSD a adresat Ministerului de Finanțe următoarea întrebare:
Întrebarea viza controversatul proiect de lege, adoptat luni, 4 noiembrie, în procedură de urgență de Parlament, care prevede că pensiile aflate în plată se indexează în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie.
Ministerul de Finanțe i-a răspuns senatorului în data de 7 noiembrie, dar cifrele prezentate surprind prin faptul că sunt diferite de calculele făcute de Guvern în punctul de vedere transmis în Parlament.
„Din datele disponibile la nivelul Ministerului Finanțelor, impactul financiar al aplicării inițiativei la care se face referire în întrebare este estimat la circa 6,9 miliarde de lei”, se arată în răspunsul Ministerului de Finanțe, semnat de secretarul de stat Alin-Marius Andrieș.
Ministerul de Finanțe mai precizează că nu deține informații referitoare la numărul de beneficiari și cuantumul majorărilor de pensie militară rezultate în urma aplicării prevederilor acestui proiect de lege. Ministerul spune că aceste date ar putea fi comunicate de către instituțiile care asigură plata pensiilor militare, respectiv Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Serviciul Român de Informații (SRI).
Impactul financiar estimat acum de Ministerul de Finanțe este însă semnificativ mai mare decât estimările transmise de Guvern în Parlament la acest proiect de lege, despre care HotNews.ro a scris în premieră.
Șeful Guvernului, Marcel Ciolacu, a discutat vineri, 25 octombrie, cu militarii în rezervă care au organizat un miting în Piața Victoriei. Prim-ministrul a spus că va „susține cu fermitate” adoptarea rapidă în Parlament a proiectului prin care să fie eliminate inechitățile în aplicarea pensiilor militare.
Dar, cu două zile în urmă însă, Ciolacu a emis, la Guvern, observații semnificative la acest proiect, atât legate de impactul bugetar și problemele de aplicare, cât și de posibila neconstituționalitate. Cu aceste obiecții, Executivul a transmis documentul către Parlament.
Prima problemă semnalată de Guvern a fost legată de lipsa unei reglementări a modului de calcul între diferite pensii militare și de impactul bugetar semnificativ.
Cu alte cuvinte, impactul bugetar anual ar depăși 4,4 miliarde de lei, echivalentul a aproape 900 de milioane de euro anual.
Guvernul avertizează cu privire la „existenţa în plată a unor beneficiari cu situaţii juridice diferite, pentru care baza de calcul a pensiei aflate în plată este diferită (…), concluzionând că „fără reglementarea clară a modului de calcul al diferenţelor nu se poate face o estimare corectă a impactului bugetar”.
Senatul, for decizional, a adoptat, luni, 4 noiembrie, proiectul de modificare a Legii pensiilor militare, cu amendamente, prin care se prevede că pensiile aflate în plată se indexează în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie.
Actul a fost trimis la promulgare către Președinție, dar între timp a fost atacat la Curtea Constituțională.
Mai precis, Avocatul Poporului a făcut în data de 7 noiembrie o sesizare de neconstituționalitate, în care susține că actul adoptat de Parlament încalcă mai multe prevederi constituţionale, printre care aprobarea cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare şi nerespectarea egalităţii în drepturi, deoarece legea nu se aplică pensionarilor militari care ocupă funcţii în Executiv.
Avocatul Poporului susţine că sunt încălcate „prevederile articolului 138 aliniatul 5 din Constituţie privind imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare”.
”Din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (21-x nr. 540/2024) observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de a întocmi fişa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fişa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fişei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fişa financiară să se fi împlinit”, a transmis Avocatul Poporului, citat de News.ro.
În opinia Avocatului Poporului, îndeplinirea formală de către iniţiator a obligaţiei de a solicita fişa financiară, fără a aştepta împlinirea termenului de 45 de zile care să permită Guvernului să întocmească fişa financiară, echivalează cu nerespectarea art. 138 alin. (5) din Constituţie.
Avocatul Poporului a precizat că, potrivit estimării realizate de Guvern, impactul luna generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 de milioane de lei, iar cel general de actualizare a soldei de funcţie la aproximativ 240 de milioane de lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar de aproximativ 370 de milioane de lei.
Avocatul Poporului mai notează că această cheltuială nu a fost previzionată în bugetul de stat ”ceea ce denotă lipsa cooperării loiale între Parlament şi Guvern”.