O decizie dată luni de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) stabilește că nu este suficientă constatarea prezenței în corp a unei substanțe psihoactive, ci trebuie demonstrat că șoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce.
Șoferii care vor fi depistați cu unele dintre substanțele interzise pot suferi consecințe legale în măsura în care o expertiză medico-legală confirmă că acestuia i s-au afectat aptitudinile, a decis luni, 27 ianuarie 2025, ÎCCJ.
Pronunțarea unei decizii în acest caz a fost amânată de mai multe ori de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Răspunsul a venit după ce Înalta Curte a fost sesizată de Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Cluj.
Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Cluj au cerut lămurirea sintagmei din lege „(n.red.: persoană) aflată sub influența unor substanțe psihoactive”:
- „Se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”, a fost întrebarea Curții de Apel Cluj.
Decizia ÎCCJ este obligatorie
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la ICCJ a stabilit că este nevoie și de demonstrarea faptului că a fost afectată capacitatea șoferului de a conduce.
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, a decis ÎCCJ.
Decizia este obligatorie și nu poate fi atacată cu recurs.
Intervenția instanței supreme a fost cerută în contextul modificărilor legislative din ultimul an. Discuțiile din spațiul public s-au amplificat întrucât multe dintre aparatele drugtest utilizate de către Poliția Rutieră nu sunt calibrate, existând cazuri de rezultate fals pozitive care au dus la deschiderea unor dosare penale.
Ce prevede legea în prezent
Art. 336: Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe
- (1)Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
- (2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.
Mai exact, în cazul alcoolului legea introduce un prag peste care stabilește că este afectată capacitatea de a conduce un vehicul, iar fapta reprezintă o infracțiune. În schimb, în cazul conducerii sub influența unor substanțe psihoactive nu există o prevedere clară. Curtea Supremă a stabilit luni că „este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”
Ce schimbă decizia de azi? „Scutește de latură penală o parte importantă din șoferii care iau tratamente medicamentoase”
Contactat de HotNews.ro, expertul Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice împotriva traficului și consumului de droguri, a explicat ce înseamnă decizia de luni a ÎCCJ.
„Decizia ICCJ restabilește valoarea expertizei medico legale în dosarele de condus sub influență – nu este de ajuns ca substanță să se afle în corp, ci trebuie probat că afecta abilitățile de a șofa”, a explicat Zaha.
„Cazul de la care a inceput aventura asta e al unui șofer depistat cu metaboliți inactivi de cocaină, semn că în urmă cu peste 24 de ore de la momentul opririi în trafic, ar fi consumat cocaină. A fost achitat în instanțele inferioare pe baza concluziei raportului medico-legal unde se argumenta clar că nu era „sub influență”. Dar procurorii au spus „nu contează ce scrie acolo”, contează doar că există substanța în corp”, a detaliat expertul.
El spune că decizia de luni „scutește de latură penală o parte importantă din șoferii care iau tratamente medicamentoase sau au consumat substanțe ilegale cu mult timp în urmă, și eficientizează actul de justiție lăsându-l să se concentreze doar asupra influenței reale”.
Va exista un prag de condus sub influență?
„Asta nu înseamnă că se instaurează praguri terapeutice sau praguri legale de condus sub influență, însă se deschide poarta spre a reglementa în sfârșit șofatul cu tratamente medicamentoase de care unii șoferi au nevoie tocmai pentru a NU fi un pericol – totul de la amfetamine pentru ADHD până la benzodiazepine sau antipsihotice – avem nevoie în continuare de aceste reglementări, care nu vin automat cu decizia ICCJ, și trebuie făcute prin lege”, a explicat el.
Întrebat dacă acum în toate cazurile în care drugtestul e pozitiv în cazul unui șofer se va merge la INML pentru a vedea dacă i-a fost afectată capacitatea, Vlad Zaha a răspuns afirmativ.
„Dacă până acum expertiza medico-legală era doar uneori încuviințată de către organele de urmărire sau de instanțe, acum ea devine parte fundamentală a tuturor cauzelor”, a explicat Zaha.
Avocatul părinților victimelor lui Vlad Pascu: „Vor fi clasate probabil sute/mii de dosare și redeschise altele tot într-un număr la fel de mare”
Avocatul Adrian Cuculis, care reprezintă părinții Robertei și ai lui Sebastian, cei doi tineri uciși în accidentul comis de Vlad Pascu, spune că după decizia dată de ÎCCJ „România devine astfel țara unde drogurile la volan nu reprezintă chiar 100% un pericol și nu în mod automat dacă ai concentrație de substanțe interzise în sânge devii automat infractor”.
„Trebuie precizat că în urma deciziei vor fi clasate probabil sute/mii de dosare și redeschise altele tot într-un număr la fel de mare”, a transmis avocatul presei.
Directorul INML: „Nu mai durează atât de mult expertizele, ne străduim să le facem cât mai repede și să le aducem la zi”
Contactat de HotNews, Cristian Adrian Stan, directorul interimar al Institutului Național de Medicină Legală (INML), a spus că este necesară motivarea hotărârii instanței supreme, pentru a afla detaliile: „În acest moment, nici noi nu putem spune mare lucru despre ea. Este necesar să vedem și motivarea deciziei, în care o să vedem și detaliile”.
Pasul următor, după publicarea motivării, va fi elaborarea unei metodologii pentru aplicarea acestei decizii în Consiliul Superior de Medicină Legală: „Iar după aceea, lucrurile vor intra în practica curentă”.
„Metodologia noastră va fi făcută după ce vom ști care a fost raționamentul Înaltei Curți. Au fost multe opinii – dacă pot fi folosite concentrații, dacă nu. Eu nici nu am văzut încă comunicatul Înaltei Curți. Știu doar din telefoane de la jurnaliști”, adaugă Cristian Adrian Stan.
Întrebat și cât durează o astfel de expertiză și dacă INML are resurse să lucreze aceste expertize într-un termen rezonabil, Cristian Adrian Stan nu a dat un răspuns concret: „Nu mai durează atât de mult, ne străduim să le facem cât mai repede și să le aducem la zi. Au mai fost ceva restanțe, le-am cam recuperat, zic eu. Dar pentru asta suntem acolo. Ne vom strădui să le lucrăm într-un termen rezonabil”.
Directorul INML a mai spus că va reveni cu mai multe detalii pe această temă în spațiul public după ce instanța supremă va publica motivarea acestei decizii.
Cristian Adrian Stan a fost numit director interimar al Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, pentru 6 luni, în octombrie 2024, după scandalul de la Spitalul Sf. Pantelimon, printr-o decizie a ministrului Sănătății, Alexandru Rafila. El l-a înlocuit pe George Curcă, după ce acesta a ocupat funcția de director al INML timp de 8 ani.