România ţinteşte 2.500 MW noi în sistemul energetic, în 2025, cu investiţii precum Iernut, Mintia, Răstoliţa, Năvodari şi proiectele private cofinanţate prin PNRR, însă energia trebuie să fie „sigură, accesibilă ca preţ şi cât mai curată”, arată Ministerul Energiei într-un comunicat citat de Agerpres.
„După un record al ultimului deceniu în 2024, cu 1.200 MW pe care am reuşit să îi punem în funcţiune, ne propunem să dublăm această performanţă în acest an. Asta înseamnă nu doar capacităţi noi de producţie, ci şi un pas important spre independenţa energetică a ţării noastre. Sunt proiecte mature, pentru care accelerăm ritmul de implementare. Soluţia pentru facturi mai mici nu este intervenţia constantă a statului pe piaţă, ci creşterea capacităţii de producţie de energie”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în comunicatul citat.
Proiectele majore pentru 2025 sunt: finalizarea centralei pe gaz de la Iernut – 430 MW de producţie în bandă, un proiect strategic deblocat la începutul actualului mandat, termenul estimat fiind iunie 2025; punerea în funcţiune a hidrocentralei Răstoliţa – 30 MW de capacitate flexibilă, utilă pentru acoperirea vârfurilor de consum; centrala în cogenerare de la Năvodari – 80 MW pe gaz, un proiect modern şi mult aşteptat; proiecte private finanţate prin PNRR prin care sunt estimate punerea în funcţiune a 1.200-1.500 MW din surse regenerabile şi alte capacităţi moderne.
De asemenea, un al proiect al anului 2025 menţionat de Ministerul Energiei este termocentrala pe gaz de la Mintia, iar primii 1.000 MW ar putea fi conectaţi la sistemul energetic naţional până la finalul anului. „Este o investiţie strategică naţională, cu o putere instala totală de 1.750 MW, cea mai mare centrală pe gaz din Europa. Turbinele au fost livrate, şantierul este în execuţie”, precizează instituţia.
Tot în 2025, Ministerul Energiei se aşteaptă la o dublare a capacităţii de stocare în baterii, până la 400 – 500 MWh, prin proiecte cofinanţate din PNRR. Aceste investiţii vor adăuga minim 2.500 MW noi la sistemul energetic naţional, dintre care cel puţin 600 MW reprezintă producţie în bandă, contribuind semnificativ la securitatea energetică a României. Pentru comparaţie, în zilele bune, producţia instantanee actuală a ţării este de 7-8.000 MW, după ce în perioada 2009 – 2022 România a închis peste 7.000 MW grupuri pe cărbune şi gaz.
În paralel, România continuă implementarea proiectelor majore, precum exploatarea gazelor din Neptun Deep şi Caragele, dezvoltarea programului nuclear civil românesc şi fabricile de producţie pentru panouri fotovoltaice şi baterii.