În multe cazuri, femeile ajung să se resemneze cu durerile puternice lună de lună și sunt diagnosticate cu endometrioză de-abia după ani de suferință și, uneori, de infertilitate„Durerea la menstruație nu este normală. Durerile cu caracter ciclic și nu numai ar trebui să îndemne pacientele să ceara opinia unui specialist“, subliniază dr. Anda Sîmbotin, medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul MedLife Medical Park. Problema este că simptomele endometriozei sunt nespecifice, astfel că multe femei, deși merg la controale ginecologice regulate, nu sunt diagnosticate, în lipsa unor investigații de specialitate, cum este examenul RMN pelvin. Vestea bună este că, odată ajunse pe mâna medicilor specializați în endometrioză și operate în cadrul unui centru de endometrioză, rezultatele pot fi spectaculoase. Detaliază mai jos dr. Anda Sîmbotin.
Unul dintre cei mai tineri medici din echipa Bucharest Endometriosis Center (BEC), din cadrul MedLife Medical Park, Anda Sîmbotin și-a găsit locul în medicină încă din primele luni de rezidențiat, după ce și-a început pregătirea alături de dr. Gabriel Mitroi, coordonatorul BEC: în chirurgia ginecologică, operând endometrioză. Sunt cinci ani de când activează în centrul de endometrioză și, de atunci, a efectuat intervenții și a participat la operații complexe, unele de lungă durată. Cea mai laborioasă intervenție la care a luat parte a avut loc cu doi-trei ani în urmă și a durat nici mai mult, nici mai puțin de 12 ore, interval în care nu a ieșit din sala de operație.
A fost vorba despre o intervenție extrem de complexă, care a necesitat o echipă multidisciplinară, alcătuită din ginecologi, chirurgi generaliști și medici urologi. Pacienta avea 37 de ani, dureri foarte mari și infertilitate, dar își dorea să conceapă și nu reușea de mai bine de opt ani.
„Mi-aduc aminte și acum momentul în care am intrat cu primul trocar și cu camera în abdomenul pacientei: era vorba de un pelvis înghețat – toate organele erau lipite între ele, cu leziuni extinse de endometrioză, cu o adenomioză destul de severă. Intervenția chirurgicală a durat până la 12 ore. A fost nevoie de o intervenție care a presupus și o echipă multidisciplinară formată din ginecologi, chirurgi generaliști și medici urologi. Am disecat și am expus toate planurile în primă instanță, s-a efectuat și anexectomie (n.r. – îndepărtarea ovarului) pe partea stângă, cu rezecție colorectală și, având în vedere că avea și un nodul care îi infiltra ureterul de pe partea stângă, a avut nevoie și de reimplantare ureterală, motiv pentru care intervenția a și durat atât de mult“, detaliază dr. Sîmbotin.
Leziunile extinse au făcut să fie nevoie ca pacienta să rămână cu un singur ovar, dar și acela de mici dimensiuni, pentru că a fost nevoie să fie îndepărtat chirurgical un chist destul de mare la acest nivel. După operație pacienta și soțul ei au apelat la fertilizare in vitro, însă nu au reușit să obțină o sarcină. „În schimb, după aproximativ un an, pacienta a rămas însărcinată spontan, lucru care a fost o mare surpriză și pentru ea, și pentru toată echipa noastră medicală. A fost un real succes, mai ales că rezerva ovariană a pacientei era una destul de scăzută. Dar a reușit! Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză“, spune chirurgul.
Una din zece femei are endometrioză
Conform statisticilor internaționale, aproximativ una din zece femei are endometrioză. La diagnostic, cel puțin în România, ajung mult mai puține decât numărul total estimat de femei cu această afecțiune. Iar diagnosticul îl primesc, în unele cazuri, și după 8-10 ani de evoluție a bolii, în stadii foarte avansate. De ce? „De regulă, simptomatologia este destul de nespecifică. În cadrul ecografiei transvaginale nu putem vizualiza toate leziunile de endometrioză, mai ales pe cele superficiale. Pot fi vizualizate leziunile de endometrioză profunde, nodulii mari infiltrativi. În situația în care examenul clinic nu este efectuat, iar medicul care realizează ecografia nu este antrenat în acest sens, e posibil să se treacă cumva pe lângă aceste leziuni, ele să nu fie decelate de către medic și se pun diagnostice precum: cistită interstițială, sindromul intestinului iritabil etc. De cele mai multe ori, sunt trimise către alți specialiști. Motiv pentru care ele ajung destul de târziu la noi. Pentru că durerea ajunge să se cronicizeze, ajung să fie trimise de multe ori și la neurolog, la psihiatru. Unele se resemnează“, explică medicul.
Ce simptome sunt normale și care nu sunt normale la menstruație
Dr. Anda Sîmbotin este fermă: „Durerea la menstruație nu este normală. Durerile cu caracter ciclic și nu numai ar trebui să îndemne pacientele să ceara opinia unui specialist. E adevărat că modificările hormonale care au loc în corpul femeii în preajma menstruației pot declanșa o serie de simptome – de la sensibilitate la nivelul sânilor, creșterea poftei de mâncare, senzația de greutate abdominală. Însă afluxul de hormoni nu ar trebui să determine durere în timpul menstruației, precizează medicul.
Alte simptome care ne pot duce cu gândul la endometrioză sunt: dureri puternice în timpul actului sexual, tulburări de tranzit, precum constipația și diareea, infertililtate, simptomatologie care mimează o infecție urinară, dar fără analize biochimice care să o confirme, chiar dureri la nivelul umărului drept, atunci când endometrioza a cuprins și diafragmul. Mai pot apărea sângerări rectale, urină cu sânge și sângerări mai abundente la menstruație, dacă endometrioza este asociată și cu adenomioza.
Examenul RMN pelvin este esențial pentru diagnostic
Femeile care au dureri la menstruație ar trebui, în primul rând, să efectueze un control ginecologic. „În momentul în care efectuăm tușeul vaginal, pacienta poate resimți aceeași durere pe care o resimte în timpul menstruației sau în timpul actului sexual și face imediat corelația. Examenul clinic este urmat de ecografia transvaginală. În timpul ecografiei transvaginale, putem decela frecvent chisturi de endometrioză care sunt vizibile, de diferite dimensiuni. Acesta este primul semnal de alarmă, pentru că, de regulă, chisturile de endometrioză vin la pachet cu o serie de leziuni de endometrioză. Desigur, dacă avem noduli de endometrioză profunzi, aceștia pot fi decelați și ecografic, dar acest lucru se întâmplă puțin mai rar, în cazul pacientelor cu leziuni de endometrioză avansate. Acela e momentul în care, dacă examenul clinic ne confirmă niște leziuni, coroborat cu rezultatele din timpul examenului ecografic, noi, ca medici, ar trebui să decidem dacă trimitem pacienta la un examen RMN pelvin, în ideea în care ar fi ideal să avem și un mapping al leziunilor, ca să ne putem orienta dacă pacienta poate beneficia de tratament medicamentos sau ea trebuie să beneficieze de tratament chirurgical“, explică dr. Anda Sîmbotin.
Cine are nevoie de operație
Mappingul leziunilor obținut cu ajutorul examenului RMN pelvin și simptomatologia sunt elementele care le dau medicilor indiciile pentru a decide ce tratament să recomande. „Există situații în care leziunile nu sunt foarte extinse, în schimb pacientele resimt dureri foarte mari care le afectează calitatea vieții. În aceste cazuri vom opta pentru intervenția chirurgicală. Dacă discutăm despre paciente care au leziuni de endometrioză aflate în stadii avansate, indicația chirurgicală este clară. Chiar dacă avem leziuni de endometrioză superficială, dar pacienta are infertililtate și își dorește copii, intervenția chirurgicală va aduce beneficii majore“, enumeră chirurgul.
De altfel, cu ajutorul intervențiilor chirurgicale se obțin și cele mai spectaculoase rezultate, de multe ori viața pacientelor se schimbă radical după operație. Intervențiile se fac minim invaziv – laparoscopic sau robotic, cu beneficii nete pentru paciente, comparativ cu operația clasică: „recuperare postoperatorie mult mai rapidă, cu reinserție socio-profesională la fel de rapidă, cu dureri în postoperator de o intensitate mult mai scăzută, cu cicatrice de dimensiuni mici. Beneficiile sunt, de altfel, incomparabile comparativ cu intervenția clasică și pentru noi, chirurgii, pentru că ne oferă o vizibilitate mult mai bună. Având în vedere că vorbim de leziuni microscopice, le putem vizualiza mult mai bine cu camera care augmentează realitatea – ne putem duce mult mai aproape de leziune și o putem exciza complet“, subliniază medicul.
„Când îți place ceea ce faci, efortul nu mai contează“
Dr. Anda Sîmbotin consideră că un medic bun empatizează cu pacienții săi, este bine pregătit și se implică în managementul unui caz pe tot parcursul lui, inclusiv postoperator. Un alt criteriu important ar fi să se specializeze alături de o echipă cu expertiză în domeniu. În cadrul Bucharest Endometriosis Center, chirurgii operează între 40 și 50 de paciente cu endometrioză în fiecare lună. Până în prezent, au operat atât paciente din toată România, cât și din alte peste 30 de țări. Chiar dacă uneori intervențiile sunt extrem de complexe și de lungă durată, „când îți place ceea ce faci, efortul nu mai contează“, spune dr. Sîmbotin.
***
Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/
Articol susținut de MedLife