Toate condițiile impuse părții olandeze pentru expoziția dedicată tezaurului dacic au corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranță, a afirmat luni directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu, care a mai anunțat că își va da demisia „la momentul oportun”, deși a insistat că el este doar „un țap ispășitor”.
„Evident sunt un țap ispășitor, în condițiile în care sunt acuzat că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare”, a declarat Târnoveanu, după audierile din Comisia de Cultură a Camerei Deputaților, potrivit Agerpres.
El a precizat că nu a fost dată o hotărâre de Guvern pentru organizarea expoziției la Muzeul Drents din Assen, Olanda, deoarece nu a implicat colaborarea mai multor instituții.
„Hotărârea de Guvern se referă la expozițiile care se fac în colaborare cu mai multe autorități, cu mai multe ministere, respectiv am făcut asemenea expoziții la care au participat și MAE, MApN. (…) Guvernul României la vremea respectivă nu a dorit să dea o importanță deosebită acestei expoziții”, a mai spus el, precizând că baza legală a organizării acestei expoziții din Olanda a fost Legea patrimoniului, legea exportului temporar de patrimoniu.
Întrebat în legătură cu durata de 6 luni a expoziției, directorul MNIR a spus că durata a fost decisă pe baza „vizibilității ei și a efortului pentru organizarea ei”.
Chestionat dacă își va da demisia, el a spus: „Îmi voi da demisia la momentul oportun”.
Târnoveanu a mai arătat că se consideră un ‘țap ispășitor’ și nu îl sprijină nimeni în această situație.
„Evident, sunt un țap ispășitor, în condițiile în care sunt acuzat că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare.(…) Eu vorbesc despre ceea ce trebuia să fie respectat prin contract, condiții contractuale: pază umană trebuia să fie 24 din 24 în camera de control”, a adăugat el.
„Scenariul unui furt la comandă”
Târnoveanu a mai spus că a îndeplinit toate condițiile acestei expoziții.
„În acest moment, consider că ceea ce am solicitat părții olandeze ar fi corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranță. Nimeni nu s-a confruntat până acum cu asemenea situație. Vom învăța. Este din păcate, o învățătură pe piele proprie, dar instituțiile învață și din situațiile în care sunt puse”, a menționat directorul MNIR.
Întrebat dacă a existat pază umană în noaptea jafului, el a spus că nu are oficial nicio informație.
„Trebuia să existe. Deci, repet, eu vorbesc și noi vorbim despre obligații contractuale. Contractul prevedea pază 24 de ore din 24, 7 zile din 7. De asemenea, existența în permanență a unei persoane în camera de control, care este camera unde se centralizează toate informațiile și toate imaginile privind instituția și împrejurimile ei. Și, de asemenea, am cerut, și la momentul respectiv s-a și realizat, legătura permanentă cu poliția și introducerea de vitrine speciale securizate. Aici este una din problemele pe care nu le înțeleg, ce s-a întâmplat cu acele vitrine care erau incasabile”, a mai explicat directorul.
El a mai spus că plata despăgubirii depinde de respectarea acestor măsuri.
„Nu aș vrea să fac speculații, să mă dau detectiv, dar pe analiza informațiilor pe care le am în acest moment hoții au intrat printr-o metodă neconvențională, s-au dus direct la cele două vitrine, au folosit mijloace extrem de contondente pentru a sparge vitrinele, se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariul unui furt la comandă”, a mai apreciat directorul MNIR.
Întrebat dacă Muzeul Național de Istorie va da în judecată muzeul din Olanda, el a spus: „Până nu avem raportul oficial al Poliției, nu am niciun temei. Să văd unde s-a încălcat și de cine s-a încălcat contractul”.
El a mai spus că întotdeauna s-a temut pentru colecțiile de la muzeu.
„Deci, niciun muzeu nu este imun la atac. Orice muzeu deschis publicului trece prin multe riscuri. Pentru aceasta am și luat măsurile pe care le-am putut lua, cu resursele pe care le-am avut. Și dacă cineva dorește să vadă ce măsuri de protecție suplimentară s-au luat, există posibilitatea să vă documentați. În acest moment, cu resursele pe care le avem, gradul de securitate ar fi corespunzător, ceea ce îmi permite să țin instituția deschisă publicului”, a adăugat directorul.
Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în urma unui „incident deosebit de grav”, a anunțat Ministerul Culturii sâmbătă.
Tot luni, USR a cerut demiterea directorului MNIR. „Audierea în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților a conducerii Muzeului Național de Istorie a României și a ministrului Culturii, fost ministru PSD al Familiei, nu a adus mai multă lumină în ceea ce privește furtul recent al obiectelor din patrimoniul României. A reieșit însă superficialitatea, chiar incompetența, cu care sunt abordate subiecte importante, precum cultura și patrimoniul țării. În acest context, USR solicită demisia sau demiterea directorului MNIR”, au transmis reprezentanții USR.
Scoaterea aurului dacic din țară fără o Hotărâre de Guvern, în vizorul procurorilor
Scoaterea din țară a pieselor din tezaurul dacic pentru expoziția din Olanda fără emiterea unei hotărâri de Guvern a intrat în vizorul procurorilor de la Parchetul General.
„Nu eliminăm nicio ipoteză de anchetă care să ducă la lămurirea completă a situației care a generat furtul, în data de 25 ianuarie a.c., a patru obiecte de patrimoniu din categoria Tezaur, aflate la Muzeul Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos (Olanda), în care avea loc expoziția internațională „Dacia! Empire of Gold and Silver”, se arată într-un răspuns al Biroului de informare și relații publice din Parchetul General la întrebarea dacă este anchetat modul în care au fost scoase obiectele de tezaur din țară, fără emiterea unei hotărâri de Guvern.
Premierul Marcel Ciolacu a confirmat luni că în cazul expoziției organizate de autoritățile române cu piese din tezaurul dacic la Muzeul Drents din Olanda nu a existat o hotărâre de Guvern, subliniind că toate detaliile vor fi aflate în urma măsurilor dispuse la nivel guvernamental.
Articolul 34 din Legea 182 din 25/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil prevede următoarele: „(1) Pentru organizarea unor expoziții sau realizarea unor proiecte culturale, instituțiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituții publice sau persoane juridice de drept privat din țară, în condițiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le dețin în administrare”.
Prin OUG 27/2023, s-a introdus un nou articol în lege – articolul 34, alineatul 1, cu următorul cuprins: „Pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice”.
Sâmbătă, Parchetul General a informat că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents.
PSD îi cere Ralucăi Turcan să dea urgent explicații
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a afirmat luni că fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, trebuie să dea urgent câteva explicații în legătură cu faptul că nu a fost dată o Hotărâre de Guvern pentru expoziția din Olanda.
„Legat de tragedia furtului tezaurului dacic din Olanda, avem acum informații pe care ieri nu le aveam. În 3 august 2023, doamna ministru Raluca Turcan a promovat OUG Nr. 27 care instituie obligația promovării unui HG pentru organizarea unor asemenea expoziții. Din ceea ce știu, pentru expoziția de la Drents Museum nu a existat o asemenea HG conform OUG-ului promovat de chiar ministrul Turcan. Doamna ministru Turcan trebuie să dea urgent câteva explicații. Această postare nu este o acuzație, este doar dorința de a afla adevărul într-un caz dramatic. P.S. – pentru «Dacia – ultima frontieră a romanității», expoziția de la Roma, a existat HG”, a scris Romașcanu, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Raluca Turcan a replicat că a luat notă de „tentativa jalnică” de politizare a furtului din Olanda derulată de Lucian Romașcanu.
„Am luat notă de tentativa jalnică de politizare a furtului din Olanda, derulată de fostul ministru PSD al Culturii, Lucian Romașcanu. Uman, pot să înțeleg frustrarea lui Lucian Romașcanu că după ce nu a mai fost ministru am reușit deblocarea multor proiecte restante, între care schema de sprijin pentru cinematografie, precum și multe alte proiecte benefice pentru oamenii de cultură din România. Însă afirmațiile fără acoperire pe care le face nu pot să rămână fără un răspuns. Ca urmare a încercărilor PSD de politizare a furtului de la Muzeul Drents, fac următoarele precizări clare: ca și în mandatul lui Lucian Romașcanu, ministrul nu se ocupă cu paza expozițiilor din străinătate. Contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents este foarte clar din acest punct de vedere, și el reglementează precis obligațiile juridice legate de asigurarea securității exponatelor”, a scris Turcan, pe Facebook.
Ea a precizat că noile reglementări, introduse chiar la propunerea sa, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de Guvern dacă sunt implicate mai multe autorități și instituții.