Statele UE folosesc gaze din depozite cu cea mai mare viteză din ultimii şapte ani, arată datele Gas Infrastructure Europe. În România, ritmul de epuizare a gazelor înmagazinate este chiar mai mare decât media europeană.
Depozitele subterane de gaze din regiunea Europei, care funcţionează ca un amortizor în situaţia unor probleme pe partea de livrări, au ajuns în prezent la un grad de umplere de 70%, comparativ cu unul de 86% în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată Bloomberg, citat de Agerpres.
Chiar dacă nu există niciun risc de deficit imediat, golirea rapidă a depozitelor ar putea face reumplerea lor mai dificilă în următorul sezon şi riscă să aibă un impact asupra preţurilor pe termen scurt.
Oprirea tranzitului prin Ucraina pune presiune și mai mare pe cantitățile înmagazinate
Potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe şi analizate de Bloomberg, gradul de umplere a depozitelor europene de gaze este mai mic cu 25 de puncte procentuale faţă de nivelul lor maxim de umplere, ceea ce reprezintă cea mai importantă scădere înregistrată după 2018.
„Cu cât gradul de umplere a depozitelor va fi mai mic la finalul lunii martie, cu atât va fi mai greu pentru regiunea Europei să le reumple în următorul sezon. Acest lucru va fi cu atât mai probabil cu cât prognozele arată că temperaturile vor fi mai mici decât se estimează în prezent”, susţine Samantha Dart, director de cercetare pe gaze naturale la Goldman Sachs Group Inc.
Temperaturile au scăzut în mare parte din regiunea de nord-vest a Europei, ceea ce ar putea însemna noi retrageri de gaze din depozite pe măsură ce necesarul de încălzire va creşte. De asemenea, continentul este din ce în ce mai expus la volatilitatea de pe piaţă deoarece se bazează pe gazele naturale lichefiate pentru a acoperi golul lăsat de încetarea tranzitului gazelor naturale ruseşti prin conductele din Ucraina.
Eventualitatea unor întreruperi neprogramate la principalii furnizori de gaze ar putea dezechilibra şi mai mult balanţa fragilă a regiunii şi ar declanşa noi fluctuaţii de preţuri. De exemplu, în Norvegia uzina de procesare a gazelor lichefiate de la Hammerfest a încetat activitatea până la data de 9 ianaurie din cauza unor probleme la un compresor.
Depozitele din România au pierdut 37% din cantități
În România, ritmul de golire este chiar mai mare decât media UE. Astfel, a ajuns la un grad de umplere de doar 63%, în aceste zile, de la 100% la mijlocul lui noiembrie. Practic, în doar o lună și jumătate, depozitele din România au pierdut peste o treime din cantitățile de gaze înmagazinate.
În condițiile în care prețurile cresc, refacerea depozitelor ar putea fi mai costisitoare decât anul trecut.
Cele mai mari prețuri din octombrie 2023
Prețurile gazelor pe piețele europene au urcat la cel mai mare nivel din octombrie 2023, după ce fluxurile de gaze rusești către Europa prin Ucraina s-au oprit în prima zi din 2025. Prețurile de pe piața românească se situează la același nivel ca pe cele din vestul Europei.
Pe bursa olandeză TTF, de referință pentru piața europeană, prețurile au urcat cu peste 4%, până la 51 de euro pe megawat-oră, cel mai ridicat nivel din octombrie 2023, arată Euronews.com. În România, gazele sunt tranzacționate tot la același nivel, echivalentul a 51 euro / MWh.