În plin sezon de gripă și viroze respiratorii, cele mai importante lucruri pe care părinții le pot face pentru copiii lor este să se asigure că au o alimentație variată, care să includă fructe și legume, că ies la joacă în aer liber în fiecare zi, chiar și în zilele friguroase, și să identifice semnele complicațiilor care necesită vizita la medic. În ciuda percepției generale, culoarea secrețiilor nazale nu este neapărat un criteriu care indică gravitatea infecției respiratorii, explică în materialul amplu de mai jos dr. Alexandra Schnaider, medic specialist ORL pediatru la Clinica de Pediatrie MedLife din Capitală.
Schimbările bruște de temperatură din această perioadă sunt cele mai favorabile răspândirii virusurilor de sezon, iar părinții, mai ales cei de copii mici, sunt alarmați de numărul mare de viroze respiratorii în rândul copiilor. Peste 90.000 de infecții respiratorii s-au înregistrat în săptămâna 13-19 ianuarie 2025, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. „Cel mai important este ca părinții să rămână calmi și să înțeleagă că majoritatea virozelor sunt autolimitante. Cu puțină răbdare și îngrijire adecvată, copiii își revin fără probleme”, spune, din experiența de 10 ani de lucru exclusiv cu copiii, dr. Alexandra Schnaider, medic specialist ORL.
Febra, deși este un simptom care îi sperie pe mulți părinți, este necesară în contextul unei infecții, pentru că antrenează mecanismele de apărare ale organismului împotriva virusurilor sau bacteriilor. De altfel, medicul nu recomandă prezentarea la medic imediat ce s-a instalat febra, mai ales dacă în rest, copilul este activ, se joacă, se hidratează și mănâncă. Primele măsuri pe care părinții le pot lua sunt: administrarea de antitermice, curățarea corectă a nasului și hidratare cu ceaiuri, apă, supe.
„Dacă după 48 de ore de febră, starea generală nu s-a îmbunătățit, sau din contră, se agravează, dacă febra nu cedează la antitermice, dacă încep dureri de ureche, dificultăți respiratorii sau alte simptome îngrijorătoare, ne prezentăm la medic, unde se pot recolta atât analize de sânge, cât și teste rapide, iar în funcție de infecția depistată, medicul prescrie tratament pentru fiecare caz în parte“, detaliază medicul specialist ORL.
Testele rapide se pot achiziționa și din farmacii și se pot efectua acasă pentru gripă, COVID, virusul sincițial respirator, iar dacă rezultatul este pozitiv, se recomandă să luăm rapid legătura cu medicul, pentru o monitorizare atentă a simptomelor și pentru tratament specific, în cazurile în care este posibil (de exemplu, Tamiflu în caz de gripă).
Semnele complicațiilor. Culoarea secrețiilor nazale nu e printre ele
Otitele și pneumoniile sunt printre complicațiile cele mai frecvente ale virusurilor de sezon. Febra persistentă și durerile de urechi pot indica o otită, iar dificultățile de respirație și respirația zgomotoasă pot indica o complicație în tractul respirator inferior. În ambele cazuri, e nevoie de o consultație medicală de specialitate.
„În cele mai multe cazuri, otita virală este autolimitantă, nu are nevoie de mai mult decât de un nas curat și de administrarea antiinflamatoarelor recomandate de medicul ORL-ist. Dacă, însă, se suprainfectează bacterian și nu este tratată la timp cu antibiotice, lichidul care se acumulează în spatele timpanului va perfora și poate conduce la complicații mastoidiene și, în timp, la hipoacuzie“, explică dr. Alexandra Schnaider.
Culoarea secrețiilor nazale, deși reprezintă un punct de interes în colectivitățile mici – creșe, grădinițe, chiar și clasele mici la școală – nu este unul dintre semnele care sugerează cât de contagios e copilul sau prezența complicațiilor, precizează medicul specialist. „În timp ce febra impune evitarea colectivităților, colorarea secrețiilor nazale nu ar trebui să țină copilul acasă, pentru că nu este neapărat un indicator al gradului de contagiozitate sau a gravității infecției, nu sugerează nici măcar dacă este o infecție virală sau bacteriană. Secrețiile nazale pot avea diverse stadii de culoare inclusiv în cazul unei viroze. Dacă stagnează mult timp în nas, cu siguranță se colorează. Când vine vorba de cât de contagios este un copil, mai degrabă el poate transmite virusul la debut, când secrețiile sunt seroase și abundente, decât atunci când se îngroașă și se colorează“, explică medicul.
Curățarea corectă a nasului poate preveni complicațiile
În cazul copiilor răciți, curățarea corectă a nasului îi poate feri de complicații mai ales la nivelul urechilor, pentru că secrețiile din nas se pot acumula în spatele timpanului, provocând otite seroase sau chiar favorizând suprainfectarea bacteriană la acest nivel.
„Dacă copilul este suficient de mare încât să-și sufle nasul singur, atunci e recomandat să-l încurajăm să sufle bine, nară cu nară. Putem folosi o apă de mare înainte de suflatul nasului, pentru a înmuia secrețiile, mai ales atuni când sunt groase și abundente. În cazul copiilor mici care nu știu încă să-și sufle nasul, se recomandă folosirea serului fiziologic sau a apei de mare și aspirarea secrețiilor cu diverse dispozitive – fie manuale, fie electrice. În cazul în care nasul înfundat persistă și după ce a fost curățat, folosim substanțele recomandate de medic în cantitatea și pe durata indicate de acesta“, subliniază dr. Schnaider.
E important să ținem cont de substanța activă utilizată pentru desfundarea nasului și de durata folosirii acesteia, pentru că uneori virozele se pot ține lanț în cazul copiilor. Dacă au nevoie o perioadă mai lungă de medicamente pentru obstrucția nazală, e bine să nu le folosim după ureche, ci să solicităm sprijinul medicului pentru alternarea corectă a acestora.
„Acolo mi-am găsit locul: între copii”
Dr. Alexandra Schnaider consultă exclusiv copii, pentru că „acolo mi-am găsit locul“, spune medicul. „Din fericire, relaționez foarte bine cu copiii, avem o chimie, iar mie îmi plac foarte mult pacienții mei mici. Marea majoritate sunt atât de drăgăstoși, de sinceri, de naivi… Și te binedispun, te încarcă. Am pacienți pe care i-am văzut când erau mici și veneau mai frecvent cu viroze, apoi nu i-am mai văzut o vreme, pentru că s-au mai rărit infecțiile de sezon, și i-am revăzut adolescenți – nici nu-i mai recunosc, dar e o bucurie să-i văd cum au crescut și că sunt bine“, spune dr. Schnaider.
Relația cu pacienții și cu părinții lor este esențial să fie una de durată, pentru că e important ca medicul să-și cunoască pacienții, să le știe particularitățile, să pună simptomele în context. Un medic bun știe să-și păstreze pacienții aproape, dar la fel de important este să fie bine informat, consideră dr. Alexandra Schnaider. „Un medic bun trebuie să fie cu informațiile la zi. Să înțeleagă prin ce trece pacientul și să-l managerieze prin prisma diagnosticului, să fie sincer, direct și la curent cu medicina modernă, care e în continuă schimbare“, încheie medicul.
***
Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/
Articol susținut de MedLife