În 24 noiembrie 2024, odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale, bucureștenii sunt chemați la urne, la un referendum inițiat de primarul general Nicușor Dan. Locuitorii Capitalei vor avea de răspuns la trei întrebări despre organizarea administrativă a orașului.
Pentru fiecare întrebare, bucureștenii vor primi câte un buletin de vot.
Referendumul a fost inițiat de Nicușor Dan și aprobat de Consiliul General al Municipiului București.
„Referendumul local va avea cele două întrebări pe care le-am propus: una privind împărțirea banilor care se strâng din taxele și impozitele bucureștenilor, între Primăria Generală și primăriile de Sector, pentru că de ani de zile există o discrepanță între atribuțiile noastre și banii pe care îi primim noi, distribuiți de către Guvern din aceste taxe și impozite, și atribuțiile sectoarelor și banii pe care îi primesc dumnealor.
A doua întrebare se referă la posibilitatea ca primarul municipiului București să emită autorizațiile de construire pe toată suprafața orașului, așa cum se întâmplă în toate capitalele europene. Traficul din București, care e principala problemă a bucureștenilor, vine din modul în care s-a dezvoltat urbanistic orașul ăsta, necontrolat. Și atunci, dacă primarul municipiului este responsabil de trafic, e normal ca primarul să fie responsabil și de modul în care se construiește în oraș.
Consilierii generali de la PSD au propus o a treia întrebare, care a fost votată de celelalte partide politice, legată de înființarea de către Primăria Capitalei a unei structuri care să se ocupe de problematica drogurilor în municipiul București”, a explicat Nicușor Dan, după ce CGMB a aprobat desfășurarea referendumului, în 24 noiembrie.
Costurile pentru organizarea referendumului sunt estimate la 7 milioane de lei, a explicat Nicușor Dan.
Acum, banii din taxele și impozitele bucureștenilor sunt împărțiți între Primăria Capitalei și Sectoare la propunerea Guvernului, cu votul Parlamentului, prin Legea bugetului de stat.
Primarul general consideră că împărțirea nu este corectă, acuzând că anul acesta Primăria Capitalei a primit mai puțin cu 1,3 miliarde lei, iar primăriile de sector, care au mai puține atribuții, primesc bugete mai mari. „Fără bani, Primăria Capitalei nu poate face proiectele mari de care orașul are nevoie”, a explicat edilul.
În ceea ce privește urbanismul, în momentul de față, Primăria Capitalei dă autorizații pe zonele protejate, unde sunt clădiri istorice și aprobă Planuri Urbanistice Zonale, iar Primăriile de Sector dau autorizații în restul orașului, și aprobă Planuri Urbanistice de Detaliu.
Primarul general a acuzat în mai multe rânduri că din această cauză orașul s-a dezvoltat haotic, iar multe dintre autorizațiile date ar fi ilegale, permit blocuri între case sau cartiere de blocuri în câmp, fără infrastructura necesară, școli, ceea ce generează o parte din traficul infernal din oraș.
„Dacă trece referendumul cu privire la taxele și impozitele locale, în momentul în care Parlamentul va vota la sfârșitul lui 2024 sau cel mai probabil, la începutul anului 2025, bugetul de stat pe anul 2025, va exista un articol acolo despre împărțirea cotei pe impozitul pe venit al bucureștenilor între Primăria Generală și primăriile de Sector, așa cum există în fiecare an. Și atunci eu cred că Parlamentul va ține cont de referendumul pe care noi tocmai l-am desfășurat. Dacă vorbim de competența de emitere a autorizațiilor de construire, atunci probabil că trebuie să așteptăm sesiunea parlamentară care începe la 01/02/2025”, a explicat Nicușor Dan.
În final însă, Parlamentul va decide dacă integrează sau nu aceste modificări în legislație.