Ofițerii sau colaboratorii serviciilor secrete, oricare ar fi ele, de la SRI la defuncta SIPA vor putea fi șefi de parchete sau de instanțe, potrivit Curții Constituționale, transmite Deutsche Welle.
Până la această decizie, Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor (303/2022) prevedea că judecătorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu ele nu pot participa la concursurile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar procurorii care au fost ofițeri de intelligence nu pot fi numiți în funcții. În vechea lege, din 2004, apare și prevederea că magistrații care au lucrat în Securitatea regimului comunist nu pot avea funcții de conducere. A rămas valabilă și precizarea care subliniază că procurorii și judecătorii nu pot fi agenți acoperiți ai unor servicii secrete.(…)Hotărârea CCR de a le permite foștilor ofițeri de informații să preia poziții importante în magistratură vine după reclamația unui fost ofițer al Serviciului Român de Informații, care a devenit aproape peste noapte procuror la Câmpina plus cea a unui procuror de la Blaj provenit din serviciul secret al Ministerului de Interne. Despre primul dintre ei există mărturii ale implicării sale în anchete încă de când lucra pentru SRI. Era perioada în care generalul Dumitru Dumbravă, pe-atunci șeful Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informații, declara că SRI este „angrenat” în Justiție care a devenit un „câmp tactic”. Între timp, Dumbravă împreună cu generalul Florian Coldea, fostul șef operativ al SRI, alături de care dezvolta acest concept sunt cercetați într-o amplă operațiune de trafic de influență. Ce înseamnă însă că foștii ofițeri de intelligence lucrează ca magistrați cu posibilitatea de a prelua funcții importante de conducere? Oare nu ar putea funcționa ca agenți pentru serviciile din care provin? Cine poate ști dacă un profesionist dintr-un serviciu secret a plecat definitiv de acolo sau a fost trimis într-o misiune de dezvoltare a câmpului tactic din Justiție? (…)Într-un sistem juridic gripat prezența ofițerilor de informații, foști sau acoperiți, produce noi distorsiuni, cu atât mai mult cu cât acești procurori sau judecători sunt obișnuiți să execute ordine. Transformarea Justiției în câmp tactic al serviciilor secrete ar putea însemna acapararea acestui sistem și împărțirea lui pe baza intereselor diferitelor instituții de intelligence. E vorba despre cum ar putea, de pildă, fi furate mari companii cu ajutorul unor oameni din Justiție (spune multe cazul Coldea&Dumbravă despre cum cei doi foști generali SRI optimizau procesele ) sau despre cum pot fi șantajați unii oameni politici ajunși în vârful piramidei să joace după cum le cântă serviciile. Preluarea instanțelor și parchetelor de foști ofițeri de informații ar putea să pună în final Justiția sub controlul serviciilor? Consecința majoră ar fi că politicul și economicul ar cădea la rândul lor sub influența acestora? Fiind secrete, nimeni nu știe ce se întâmplă în birourile lor, ce interese au, câte din obiectivele lor sunt în folosul țării și câte sunt în scopuri private, mai spune DW.