De ce și-ar fi consumat Kremlinul roboții și trolii doar în alegerile prezidențiale din România pentru a sta apoi departe de alegerile parlamentare, desfășurate doar șapte zile mai târziu? Sună ciudat pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, care știe că alegerile parlamentare sunt cele mai importante în România, țară în care ”șeful statului are o poziție puternică, dar care nu este o republică prezidențială”, transmite DW.
Analiza publicată de ziarul conservator care apare în capitala financiară a Europei, dedicată, din nou, anulării primului tur al alegerilor prezidențiale din România, subliniază faptul că ”oricine dorește să exercite influență la București ar face mai bine să manipuleze alegerile parlamentare în loc de cele prezidențiale”. Pentru FAZ, ”este cel puțin ciudat” că algoritmii TikTok au denaturat alegerile prezidențiale câștigate de opoziție, dar nu și legislativele, în care forțele guvernamentale s-au putut impune.
Articolul publicat sub semnătura lui Michael Martens, corespondentul pentru Europa de Răsărit al publicației apropiate cercurilor politice creștin-democrate germane, se intitulează ”Mitul interferenței ruse” și se întreabă dacă anularea alegerilor din România chiar ”a fost manipulare de le Kremlin” sau dacă, de fapt, clasa politică de la București a pierdut un pariu ”și caută acum să arunce vina pe cineva”.
Cum arată acest pariu suspectat de FAZ? ”Scopul PSD a fost de la bun început să aducă în scrutinul de balotaj al prezidențialelor un candidat radical de dreapta”, care, se presupune, ”ar fi fost ineligibil pentru o majoritate a populației”. Motivul pentru care tactica pesediștilor a fost greșită: ”Principalul partid de guvernare a subestimat furia populației față de formațiunile politice consacrate. În aroganța lor, strategii PSD pur și simplu nu și-ar fi putut imagina că propriul lor candidat va fi respins de populație”.
Se dovedește că, iată, într-un stat din Uniunea Europeană, parte a celei mai sigure alianțe militare defensivă, instituțiile și clasa conducătoare care le administrează și garantează eficiența favorizează o realitate înțeleasă prin ”impresii și presupuneri, nu fapte verificabile”. Nu e de mirare că suspiciunea principală este, cum observă autorul articolului din Frankfurter Allgemeine, că se încearcă ”distragerea atenției de la propriul eșec” al partidelor tradiționale și se inventează ”un pretext pentru anularea unui scrutin al cărui rezultat nu a fost pe placul celor de la putere”.
A greșit Curtea Constituțională, printr-o ”serie de decizii nefericite”, în primul rând. FAZ îl citează în acest context pe juristul român de origine maghiară Csongor Kuti care, într-un eseu pentru portalul Verfassungsblog.de (Blog constituțional), se întreabă ce rol au jucat serviciile secrete române în odiseea acestui zig-zag, în care existența neregulilor a ajuns la cunoștința Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, abia după primul tur al alegerilor, și de ce concluziile au fost făcute publice abia după ce Curtea Constituțională declarase drept valabile rezultatele alegerilor.