Oportunitati post-criza care pot compensa scaderile din 2024
Acesta a fost cadrul general in care industria a lucrat in 2024, iar cel mai relevant "turnesol" a fost manifestarea expozitionala internationala Fensterbau/Frontale, de la Nürnberg, unde afluenta specialistilor dupa sase ani de la cel mai recent eveniment de o anvergura similara (intrucat tentativa din 2022 a fost un fiasco total) nu s-a ridicat la inaltimea asteptarilor expozantilor si organizatorilor. Desi existau premise optimiste, data fiind experienta Bau 2023, unde prezenta vizitatorilor a fost masiva, depasind toate recordurile anterioare, lucrurile nu s-au intamplat la fel, iar, dincolo de declaratiile oficiale care reflectau pozitii diplomatice ale participantilor, impresia generala a fost una cel mult satisfacatoare, spre deosebire de calificativele de excelenta cu care era obisnuit targul din Bavaria. Realitatea respectiva reflecta, inca din prima parte a anului, starea reala a pietei - cel putin pe segmentul de tamplarie din PVC - care era - si este in continuare - marcata de stagnare si imprevizibilitate. Desigur, companiile dintr-un domeniu atat de dinamic si cu o profitabilitate peste medie nu au capitulat in fata problemelor, concentrandu-si atentia pe identificarea unor noi segmente ale cererii si pe implementarea unor programe ambitioase de retehnologizare, tocmai in vederea pozitionarii optime in perspectiva redresarii cererii. Un asemenea scenariu nu numai ca este plauzibil, ci constituie aproape o certitudine, in absenta unor factori perturbatori extrem de gravi, cum ar fi un conflict militar generalizat, de exemplu. Actualizarea prevederilor directivei europene de eficientizare energetica a cladirilor, pactul Green Deal, masurile de sustenabilitate etc. constituie doar cateva dintre cele mai reprezentative pargii ce vor sustine activitatea in deceniile urmatoare. Intrebarea legitima care se pune este: care dintre companiile actuale va avea sansa de a profita la maximum de o astfel de oportunitate, la care se adauga, desigur, perspectiva optimista a uriasului santier ce va aparea la granita de est a Romaniei, odata cu dezamorsarea conflictului actual?
Este timpul pentru investitii pentru cresterea competitivitatii tehnologice
Asadar, intr-o asemenea perioada de stagnare a cererii, atitudinea recomandata ar fi aceea de percepere a pauzei respective ca pe o oportunitate de dezvoltare, de alocare a resurselor proprii sau a liniilor de creditare disponibile pentru asigurarea unei competitivitati tehnologice avand rolul de a maximiza sansele ulterioare de succes pe o piata care, nu trebuie uitat, a ramas extrem de competitiva. Dupa rateurile - pe alocuri explicabile - pe care le-au dat institutiile de cercetare a pietelor in incercarea lor de a pune la dispozitia managerilor din domeniu date credibile pentru formularea deciziilor, este destul de dificil de formulat un scenariu care sa includa termene precise cu privire la momentul in care actualele perturbari vor lua sfarsit. Singura certitudine este constituita de ciclicitatea economica, pornind de la un lucru clar pentru toata lumea - si anume acela ca orice perioada de declin, ca si una de ascensiune, are un moment in care atinge o limita inferioara, dupa care, in mod natural, se instaleaza un proces de redresare. Problema este ca, la momentul actual, nu se poate estima cand anume va incepe acesta din urma. Exista prognoze optimiste ce mizeaza pe o revenire a piete incepand cu 2025, insa un scenariu mai realist indica faptul ca nici in anul urmator lucrurile nu vor reveni in totalitate la normal. Cauzele sunt multiple si tin de asezarea faliilor politice recent miscate atat in Europa, cat si in SUA, de perspectiva finalizarii razboiului din Ucraina (ce nu va reprezenta un proces brusc, ci va fi rezultatul unor negocieri stranse), de redresarea pietelor traditionale de export, de modul in care va evolua procesul de digitalizare si masura in care companiile vor intelege sa se adapteze la noua realitate etc.
Digitalizarea, o moneda cu doua fete
Lucrurile sunt asadar destul de complexe si necesita o gestionare atenta. Daca in ceea ce priveste dotarea tehnologica hardware (industriala) lucrurile sunt putin mai clare, intrucat toata lumea a inteles utilitatea unor utilaje automate performante pentru sudare, debavurare, montaj al feroneriei, a unor linii de geam termoizolant de ultima generatie, a unor centre ultramoderne de prelucrare, situatia nu este la fel de "digerabila" in ceea ce priveste noile solutii tehnice propuse pe piata globala. La momentul actual, marcat, printre altele, de o criza fara precedent in istoria moderna in ceea ce priveste forta de munca inalt calificata, perspectiva aproape stiintifico-fantastica a utilizarii unor roboti nu mai este atat de indepartata. Facand abstractie de solutiile de "marketing" promovate pe piata in ultima vreme (este vorba despre unitati controlate de la distanta), exista companii serioase care au finalizat deja dezvoltarea unor sisteme complet autonome si care au demonstrat deja in testele efectuate ca detin toate dexteritatile umane si inca ceva pe deasupra. De aceea, probabilitatea este destul de mare ca intr-un orizont temporal destul de apropiat, inclusiv fabricile de tamplarie din Romania sa fie dotate cu astfel de solutii. Calculele arata deja ca avantajele robotilor antropomorfi autonomi sunt nete in materie de productivitate, precizie si timp de lucru, iar problema amortizarii va fi solutionata prin simpla instituire a productiei de masa, odata cu adoptarea generalizata a acestor entitati si cu scaderea pretului de livrare. O alta perspectiva la fel de probabila este legata de aplicatiile software ce vor coordona masinile respective. Dupa aproape patru ani de instruire intensiva a sistemelor de Inteligenta Artificiala (AI), recent s-a raportat faptul ca nivelul cunoasterii umane a devenit irelevant pentru a transfera informatii utile catre AI. Practic, procesul de alimentare cu date a luat sfarsit, urmand etapa de "educare" (necesara pentru corelarea informatiilor stocate si producerea unor rezultate cu valoare adaugata, intr-un proces similar rationamentului uman). Aceasta faza, la randul sau, nu se va intinde pe o perioada prea mare de timp (dupa unele estimari, cel mult cinci ani). Odata incheiata si etapa respectiva, aceste entitati vor deveni o competitie reala pentru subiectii umani, care vor trebui sa se adapteze noii paradigme. Exista, de asemenea, tehnologii testate, ce au ca scop sporirea capacitatilor intelectuale ale oamenilor pentru a putea face fata noilor concurenti (asa numitele interfete BMI), insa ramane de vazut daca sistemele respective se vor bucura de popularitate sau vor fi respinse. Asadar, in aceasta "pauza competitionala" exista destule elemente pe care managerii firmelor de tamplarie le pot analiza, pentru a identifica cele mai bune solutii pentru viitor, indiferent daca acestea vor fi masini ultra-automatizate, aplicatii software de mare complexitate sau, pur si simplu, roboti dotati cu inteligenta artificiala care sa compenseze penuria actuala de pe piata muncii. In final, ceea ce conteaza ramane rentabilitatea financiara, ce nu va mai fi obtinuta prin simpla livrare a unor ansambluri de tamplarie termoizolanta catre o cerere avida de asemenea produse, ci va implica investitii serioase in dezvoltare, promovarea de solutii capabile sa faca diferentierea fata de competitori si utilizarea unor materiale apte sa asigure performante tehnice superioare. In cele ce urmeaza, managerii unor companii consacrate, care activeaza pe piata locala de tamplarie termoizolanta, se refera la conjunctura actuala a sectorului analizat si detaliaza masurile necesare pentru asigurarea succesului viitor.
***
O analiza pe larg asupra evolutiei pietei nationale tamplarie termoizolanta in 2024 cu perspective de evolutie pe termen scrut, mediu si lung, poate fi lecturata in editia Noiembrie-Decembrie 2024 a revistei Fereastra. Publicatia include si o lista actualizata a celor mai mari 500 de producatori de tamplarie si geam termoizolant activi la nivel national, pe baza cifrelor de afaceri din 2023 si a veniturilor medii realizate de aceleasi companii in intervalul 2021-2023.
Analiza este completata si cu opiniile unor reprezentanti ai pietei locate de tamplarie termoizolanta, care au contribuit la realizarea acestui material cuprinzator, respectiv:
- Gabriel Ene, director general Klass Coating System;
- Paul Chipriean, director of Window Solutions Division, REHAU Romania;
- Radu Marchis, Technical Product Manager in cadrul Simonswerk Romania;
- Catalin Polivanov, director general Urban C&O;
- Valentin Petrescu, administrator Valras Prod;
- Hubert Nuckowski, Managing Director in cadrul Aluprof System Romania;
- Mihai Mitrea, directorul general al Bitt-Bau;
- Horatiu Cristea, directorul regional de vanzari pentru Romania, Republica Moldova, Bulgaria si Grecia al Dr. Hahn GmbH & Co. KG.;
- Francesco Curcio, General Manager al Pinum Doors & Windows;
- Simona Urs, manager general al grupului PM;
- Eren Koc, administrator al firmei Romtera Product;
- Marius Bradea, directorul de vanzari si marketing al companiei Productie Prestari Servicii Comert Ager;
- Dumitru Oancea, reprezentant al companiei Vexal;
- Mehmed Hyusein, director executiv al Weiss Profil;
- Ovidiu Cilibiu, Sales Manager, Deceuninck Romania si Republica Moldova;
- Daniel Pavel Gheorghe, administrator, Tentrom Paradise;
- Sorin Ciurescu, General Manager, Reynaers Aluminium Romania;
- Balogh Norbert, administrator, Trionic;
- Gabriel Vasilcoiu, co-actionar si administrator, Semper FI Glass;
- Eugen Mitea, director general, Tehnolemn.