Anul nou nu a început şi nu începe peste tot în lume la 1 ianuarie. Această zi marchează începutul de an numai în culturile care folosesc calendarul de 365 de zile. 1 ianuarie a devenit ziua începutului de an în 46 îHr, când Iulius Caesar a dispus întocmirea unui calendar care să reflecte mai bine anotimpurile în succesiunea lor * Romanii au denumit prima lună a anului după Ianus, „zeul începutului” şi păzitor al uşilor şi al tuturor intrărilor. El avea două feţe, putându-se uita înainte şi înapoi, în acelaşi timp. La miezul nopţii de 31 decembrie, romanii şi-l imaginau pe Ianus privind înapoi, la anul care tocmai se termina, şi înainte, spre anul nou. Tot romanii sunt cei care au împământenit obiceiul darurilor de Anul Nou: în această zi, ei îşi ofereau unii altora crengi de arbori consideraţi sacri, spre a le aduce noroc. Mai târziu, monedele pe care era încrustat chipul lui Ianus au devenit cele mai obişnuite daruri de Anul Nou * În Evul Mediu, creştinii au mutat începutul de an în ziua de 25 decembrie, ziua naşterii lui Iiisus Cristos. Apoi, prima zi a anului a fost considerată ziua de 25 martie (sărbătoarea Bunei Vestiri). În secolul al XVI-lea, papa Grigore al XIII-lea a revizuit calendarul iulian şi ziua de 1 ianuarie a redevenit cea dintâi zi a anului * Calendarul iulian şi cel gregorian sunt calendare solare. Unele culturi recunosc şi folosesc, însă, calendarul lunar, care are mai puţin de 365 de zile, întrucât se bazează pe fazele lunii. Chinezii, de pildă, folosesc un calendar lunar, noul an începând la prima lună plină după ce soarele intră în Vărsător (undeva între 19 ianuarie şi 21 februarie) * Anul nou evreiesc, Rosh Hashanah, este sărbătorit în primele două zile ale primei luni Tishri (septembrie sau octombrie, potrivit calendarului nostru).
Marcată încă de acum 6 mii de ani, de babilonieni, intrarea în noul an este cea mai veche sărbătoare din lume. Acum, în toată lumea creştină, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, cu urări de „La mulţi ani!” şi prin fel de fel de obiceiuri, despre care se crede că, dacă sunt respectate, aduc noroc, sănătate şi prosperitate.
Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi, pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri, şi de preferat sunt cele roşii, de culoarea veseliei şi a dragostei.
În noaptea dintre ani şi pe 1 Ianuarie nu se plânge, iar cei care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.
Deşi prima zi a anului nu este aceeaşi peste tot în lume, ea constituie, pentru toată lumea, prilej de bucurie şi de sărbătoare.
În Franţa, copiii le oferă părinţilor daruri confecţionate de ei. În Italia, oamenii adună vâsc la uşa casei, acesta fiind considerat aducător de noroc. În Scoţia, tradiţia spune că prima persoană care intră în casă de Anul Nou va aduce şi va avea noroc. În Japonia, Anul Nou este sărbătorit vreme de trei zile. Toată lumea primeşte în dar haine noi. În ajunul noului an, în templele budiste, clopotele alungă anul vechi. Ele răsună de 108 ori, o dată pentru fiecare dintre cele 108 rele, câte consideră japonezii că sunt în lume.
În SUA, obiceiurile de Anul Nou au fost încetăţenite de olandezii din New Amsterdam, pe la anul 1750. La New York, zeci de mii de oameni se adună în Times Square, unde, exact la miezul nopţii, din vârful unui zgârie-nori este lăsat să cadă un glob colorat, uriaş.
Spaniolii obişnuiesc să mănânce câte o boabă de strugure, la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului de la miezul nopţii, fiecare boabă reprezentând câte o dorinţă pentru anul ce vine. Se crede că, în funcţie de cât de dulce este boaba respectivă, aşa va fi şi luna respectivă – mai bună sau mai dificilă. Şi portughezii au acelaşi obicei ca şi spaniolii, doar că înlocuiesc boabele de strugure cu smochine.
În Japonia, templele budiste bat clopotele de 108 ori în ajunul Anului Nou. Acest lucru se datorează faptului că în budism, se crede că există 108 tipuri de dorinţe pământeşti, iar fiecare bătaie a clopotului va înlătura o dorinţă. Tradiţia se numeşte Joya no Kane . „Jo” înseamnă „a arunca vechiul şi a trece la nou”, iar „Ya” înseamnă „noapte”, conform Japan Today.
În Grecia, tradiţia spune că este bine să fie pe masă o prăjitură numită „vassilopitta”, în care se pune câte o monedă de aur sau de argint. Cel care o găseşte va avea noroc tot anul.
În Olanda, Revelionul este numit Oudejaarsdag – în traducere, Ziua Anului Trecut. Este singurul, absolut unicul moment din an, când autorităţile permit artificiile – aşa că acestea durează toată noaptea. Se mănâncă tradiţionalele oliebollen, gogoşile îmbibate în ulei, cu care trebuie neaparat întâmpinat un an nou.
În Scoţia, Anul Nou se numeşte Hogmanay şi e sărbătoare mare. La Edinburgh sute de mii de oameni umplu străzile oraşului şi unii temerari se aruncă în apele reci ale Mării Nordului. În unele oraşe sunt aprinse suluri de smoală – se spune că astfel arde anul vechi, cu toate relele lui. Tradiţia spune că smoala trebuie lăsată să se rostogolească pe străzi, dar distrugerile ar fi prea mari, aşa că obiceiul nu se prea aplică întocmai.
În Italia, la Napoli, de Revelion se aruncă pe fereastră obiecte vechi, considerate simboluri are anului care s-a terminat. Obiceiul este însă descurajat, din cauza riscului pentru trecători şi, în plus, oraşul este notoriu pentru veşnicele sale probleme cu gunoiul.
În Danemarca, de Anul Nou, oamenii care vor să facă o urare vecinilor obişnuiesc să spargă farfurii la uşa lor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc.
În Mexic, în noaptea de Anul Nou, pentru a avea călătorii bune, se scot bagaje afară din casă, iar pentru prosperitate se agăţă figurine în formă de oaie pe clanţa uşii. De asemenea, mexicanii comunică de Anul Nou cu spiritele morţilor.
În ţări sud-americane, ca Peru sau Ecuador, oamenii fac păpuşi din textile sau hârtie, pe care le expun în faţa casei, cu câteva zile înainte de Revelion. La miezul nopţii, acestea sunt arse, pentru ca toate relele anului trecut să se ducă. O tradiţie mai ciudată spune, de asemenea, că aceia care doresc să călătorească mult anul viitor, trebuie ca la 12 noaptea să alerge prin cartier cu o valiză în mână.
Cine este politicos şi manierat de Anul Nou, va fi tot timpul aşa, de aceea, în noaptea de Revelion, trebuie evitate discuţiile în contradictoriu, limbajul licenţios sau brutal, dar şi poveştile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, atrag şi ghinionul.
Atenţie la direcţia vântului în dimineaţa Anului Nou! Dacă bate din sud, prevesteşte un an îmbelşugat şi vreme bună, în timp ce vântul din nord este semn de vreme rea şi an dificil. Vântul din est prevesteşte calamităţi naturale, iar cel de la vest, bogăţie de lapte şi peşte, dar şi decesul unei persoane publice importante. Dacă nu se simte adierea vântului, este semn de veselie şi prosperitate pentru tot anul.
În noaptea de Revelion ţineţi bani în buzunar şi puneţi-vă o dorinţă la miezul nopţii, iar în prima zi din an nu duceţi gunoiul, nu spălaţi şi nu măturaţi!
În noaptea dintre ani, în fiecare casă trebuie să existe măcar o crenguţă de vâsc. O tradiţie veche spune că vâscul aduce noroc în anul care vine pentru că este simbolul universal al regenerării, al renaşterii, al nemuririi, iar dacă crenguţa este aşezată lângă o icoană, va spori şi şansele de a avea linişte sufletească tot anul.
Preluat mai nou şi de români, obiceiul sărutatului sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de cei care vor să fie însoţiţi de dragoste tot anul.
În întreaga lume, cea mai populară băutură de Revelion este şampania, iar peste tot în Europa şi în America este însoţită de un toast.
Tradiţii româneşti în Noaptea de Revelion
În România, noaptea de Revelion este o ocazie specială în care oamenii se adună pentru a sărbători trecerea dintre ani şi pentru a întâmpina noul an cu bucurie şi optimism. Tradiţiile româneşti din această noapte sunt bogate în simboluri şi însemnătate, reflectând istoria, cultura şi valorile poporului român.
Colindul: Adio, Anul Vechi! Una dintre tradiţiile îndrăgite în noaptea de Revelion este colindul. Grupuri de colindători, îmbrăcaţi în costume populare, umblă din casă în casă, aducând vestea bună şi urări de bine. Colindele tradiţionale româneşti sunt pline de simboluri creştine şi de bucurie, creând o atmosferă caldă şi prietenoasă.
Masa de Revelion: Bucate tradiţionale şi noroc pentru Anul Nou. Familii întregi se adună în jurul mesei pentru a savura bucate tradiţionale. Mâncărurile specifice acestei sărbători includ sarmale, mămăligă, cârnaţi şi plăcinte cu brânză. Pe lângă deliciile culinare, nu lipseşte nici şampania, care este asociată cu momentele de bucurie şi sărbătoare.
Obiceiul „Sorcovei”: aduce binecuvântări şi noroc. În unele regiuni ale României, un obicei specific este „Sorcova”. Oamenii se adună în jurul unui pom împodobit cu fructe, nuci şi dulciuri, şi recită versuri pline de urări şi binecuvântări. Acest obicei are rolul de a aduce noroc şi prosperitate în noul an.
În această noapte specială, oamenii ţin cont de diverse superstiţii pentru a asigura norocul în noul an. Aruncarea de monede în apă sau săritul în sus la miezul nopţii sunt doar câteva dintre tradiţiile care se speră că vor atrage prosperitatea şi fericirea în viaţa celor care le practică.
Noaptea de Revelion în România nu este doar o petrecere, ci şi un moment de reflecţie şi recunoştinţă pentru anul care se încheie. Oamenii se întâlnesc cu familia şi prietenii, împărtăşind amintiri şi planuri pentru viitor. Este o sărbătoare plină de tradiţie, căldură şi bucurie, în care se celebrează unitatea şi frumuseţea culturii româneşti.
În noaptea de Revelion, românii aderă la diverse superstiţii şi tradiţii, fiecare având scopul de a atrage noroc, fericire şi prosperitate în noul an. Iată câteva dintre superstiţiile populare în România în această noapte specială:
Aruncarea de monede în apă: mulţi români obişnuiesc să arunce monede în apă, cum ar fi râuri sau fântâni, la miezul nopţii. Aceasta se face în speranţa că gestul va aduce prosperitate financiară în noul an.
Săritul cu piciorul drept: există credinţa că dacă sari în sus cu piciorul drept în noaptea de Revelion, vei avea noroc şi protecţie împotriva ghinionului în noul an. Acest gest este considerat a fi un mod de a „sări” peste dificultăţile care ar putea apărea.
Hainele noi: tradiţia purtării hainelor noi în noaptea de Revelion este încă foarte răspândită. Se crede că acest gest aduce prospeţime şi noroc pentru noul an, indicând o schimbare pozitivă în viaţa celui care respectă această tradiţie.
Mesele bogate: o masă bogată în noaptea de Revelion este considerată a aduce prosperitate şi bunăstare în noul an. Bucătăria românească tradiţională este plină de mâncăruri speciale pregătite pentru această ocazie, cu speranţa că vor asigura o masă abundentă şi variată pe tot parcursul anului.
Aceste superstiţii, împreună cu tradiţiile specifice din noaptea de Revelion, contribuie la crearea unei atmosfere pline de speranţă, în România, la fiecare sfârşit de an.
Tradiţia românească asociată cu alimentaţia în noaptea de Revelion este bogată şi plină de simboluri. Se crede că anumite alimente consumate în această noapte aduc noroc, prosperitate şi sănătate în noul an. Iată câteva dintre alimentele considerate a fi norocoase în noaptea de Revelion în tradiţia românească:
Strugurii au un rol special şi simbolic în noaptea de Revelion, fiind consideraţi un element important în tradiţiile şi superstiţiile asociate cu începutul noului an. În tradiţia românească, consumul de struguri în noaptea de Revelion este asociat cu norocul şi prosperitatea în viitor. Iată câteva aspecte legate de rolul strugurilor în această sărbătoare:
* Cele 12 luni ale anului: unul dintre obiceiurile răspândite este acela de a consuma 12 boabe de strugure la miezul nopţii, în timp ce se fac 12 dorinţe, fiecare corespunzătoare unei luni din noul an. Se crede că această practică aduce noroc şi îndeplinirea dorinţelor pe tot parcursul anului.
* Simbol al prospeţimii şi abundenţei: strugurii, prin culoarea lor bogată şi dulceaţa specifică, simbolizează prospeţimea şi bogăţia. Consumul de struguri în noaptea de Revelion este văzut ca o modalitate de a aduce în viaţă un an plin de bucurii şi belşug.
* Element de tradiţie şi ritual: prezenţa strugurilor pe masă în noaptea de Revelion face parte din tradiţia de a sărbători în mod festiv şi a aduce elemente pozitive în casă. Acest ritual adaugă o notă de frumuseţe şi optimism în atmosfera festivă.
* Superstiţii legate de gustul strugurilor: există chiar şi superstiţii legate de gustul strugurilor consumaţi în noaptea de Revelion. Se spune că dacă strugurii sunt dulci şi gustoşi, acest lucru prezice un an plin de momente fericite şi reuşite.
Mămăligă: este un aliment tradiţional românesc, iar consumul său în noaptea de Revelion simbolizează prosperitatea şi bogăţia. Se crede că mămăliga aduce un an plin de abundenţă şi belşug.
Sarmalele: sunt un preparat tradiţional românesc, al cărui consum în noaptea de Revelion este asociat cu norocul şi bucuria. Se spune că acestea aduc împliniri şi realizări în noul an.
Porc şi cârnaţi: carnea de porc, în special în formă de şuncă sau cârnaţi, este adesea prezentă în mesele de Revelion. Porcul este considerat un simbol al norocului şi al belşugului în multe culturi, iar consumul acestor alimente în noaptea de Revelion este menit să aducă prosperitate şi bunăstare în gospodărie.
Peşte: consumul de peşte în noaptea de Revelion este asociat cu norocul şi abundenţa. Peştele simbolizează fertilitatea şi bogăţia, iar un anumit obicei constă în a păstra oasele de peşte sub farfurie sau sub sosul de peşte pentru a atrage norocul.
Fructe uscate şi nuci: fructele uscate, cum ar fi prunele uscate sau caisele, precum şi nucile, sunt considerate simboluri ale longevităţii şi sănătăţii. Consumul acestora în noaptea de Revelion este asociat cu trăirea unui an lung şi sănătos.
Dulciuri şi plăcinte: plăcintele cu brânză, mere sau nuci sunt adesea prezente în mesele de Revelion. Consumul de dulciuri în această noapte este legat de speranţa de a avea un an dulce şi plin de momente frumoase.
Băuturi spirtoase: ţuica sau alte băuturi tradiţionale româneşti sunt adesea incluse în sărbătorirea noului an. Se spune că un pahar cu ţuică băut în noaptea de Revelion aduce curaj şi forţă în noul an.
În unele zone este interzis să consumi pui în noaptea dintre ani. Se spune că la fel cum zboară un pui, tot aşa fac şi banii pe timpul anului. Astfel, nu vei putea face economii şi vei avea mereu probleme financiare.
Mai este bine să consumăm carne de gâscă, pentru că ne va ajuta să plutim peste probleme, exact cum ea trece prin apă şi nu se udă. În plus, ar fi bine să avem în casă fructe precum rodii, mere, pepeni. Se spune că această formă rotundă este asociată infinitului, continuităţii.
Este foarte important să nu faci abuz de alcool de Revelion, pentru că nu te vei mai putea lăsa de acest obicei şi te vei lupta cu el tot anul.
Pentru gustări, optaţi pentru legume crude, nuci nesărate şi fructe proaspete, mai degrabă decât alimente bogate în zaharuri, grăsimi sau sare.
Deşi aceste tradiţii alimentare pot varia în funcţie de regiune şi de preferinţele individuale ale familiilor, ele reflectă dorinţa de a începe noul an cu bucurie, sănătate şi prosperitate în gospodărie.
Este important de menţionat că aceste tradiţii şi superstiţii pot varia în funcţie de regiune şi de obiceiurile specifice fiecărei familii. În general, prezenţa strugurilor pe masă în noaptea de Revelion în România are un rol important în ritualurile de început de an şi contribuie la crearea unei atmosfere de bucurie, optimism şi speranţă pentru viitor. (surse documentare: azm.gov.ro, stiridinlume.ro, sfatulparintilor.ro, fresh24.ro, who.int, infocons.ro; foto – pixabay.com)
Ileana Sandu