Finanțarea partidelor politice în România provine din două surse principale: subvenții de la bugetul de stat și contribuții private. Acest mecanism este reglementat de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare.
Subvențiile acordate partidelor politice sunt distribuite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în funcție de rezultatele obținute la alegerile parlamentare și locale. În ultimii ani, subvențiile au crescut semnificativ, argumentarea acestei măsuri fiind reducerea dependenţei faţă de resursele private.
Şi totuşi, având în vedere ultimele sume alocate, doar trebuie oamenii să aibă bani de campanie electorală, pare că a fi partid politic e mai mult o afacere decât altceva.
Pe 9 octombrie 2024, partidele politice din România au primit o subvenție record de peste 62 de milioane de lei din bugetul de stat, conform datelor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Cea mai mare parte din această sumă a revenit Partidului Social Democrat (PSD), care a primit echivalentul a peste 5 milioane de euro. Această majorare bruscă este rezultatul unei rectificări bugetare din 23 septembrie 2024, când guvernul condus de Marcel Ciolacu a suplimentat bugetul alocat partidelor politice cu 62 de milioane de lei, fără a anunța public această modificare.
Astfel, subvenția partidelor politice a crescut considerabil în ultimii opt ani, de la 14,5 milioane de lei în 2016 la aproape 380 de milioane de lei în 2024. În luna octombrie 2024, PSD a primit 25,5 milioane de lei, Partidul Național Liberal (PNL) 19,1 milioane de lei, Uniunea Salvați România (USR) 10,1 milioane de lei, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 6,8 milioane de lei, iar alte partide, cum ar fi PMP și Forța Dreptei, au primit sume mai mici.
Deși inițial Ministerul de Finanțe anunțase o scădere a bugetului pentru AEP cu 42 de milioane de lei, rectificarea finală a surprins prin majorarea cu 62 de milioane de lei, ceea ce a dus la această subvenție considerabilă chiar înainte de campania electorală.
Pentru a avea un termen de comparaţie, la începutul anului 2024 Ministerul Sănătăţii aloca 320 de milioane de lei pentru pacienţii cu urgenţe medicale majore, adică cei cu AVC, infarct cei care au nevoie să stea la ATI. Suma a fost ulterior suplimentată cu 200 de milioane de lei.
Desigur, 380 de milioane e mai puţin decât 520 de milioane, dar oare chiar e necesar să plătim atât pentru promovare, cheltuieli de personal, deplasări etc?
Sanda Viţelar