De ce trebuie să vorbim despre manipularea digitală și riscurile sistemice din spațiul online?
Un efort civic fără precedent, condus de o rețea de voluntari și experți din diaspora și din România, aduce în fața publicului și a instituțiilor europene un raport detaliat despre cum platformele digitale foarte mari (Facebook, Tik Tok, Telegram, Twitter/X, dar și web) au permis și amplificat manipularea informațională în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Acest demers, transmis oficial Consiliului DSA și Comisiei Europene, pune România pe harta vulnerabilităților democratice din UE și ridică întrebări fundamentale despre integritatea electorală, siguranța digitală și responsabilitatea platformelor.
Ce conține studiul?
Raportul – elaborat de o echipă de cercetători, sociologi, dezvoltatori IT și voluntari civici – prezintă:
- O analiză riguroasă a zecilor de mii de puncte de date, colectate din trei seturi distincte: peste 3.500 de mesaje de pe Telegram, Twitter/X, Facebook, VKontakte și web; peste 8.900 de comentarii și mesaje dintr-un set dedicat comportamentului inautentic; și peste 3.000 de cazuri documentate doar pe Facebook – toate ilustrând propagarea sistemică a dezinformării, urii și manipulării în spațiul digital românesc, dar și la nivel transnational. Aceste rețele coordonate au o geografie vastă, transnațională, fiind redate pentru impact maxim, în multiple limbi de circulație.
- Dovezi clare privind rețele de conturi inautentice, actori compromiși și comportamente coordonate de tip „swarm” („roi”), care au orchestrat campanii de influențare transnaționale.
- Impactul nociv al algoritmilor de recomandare care au alimentat bule informaționale în diaspora și în țară, ducând la polarizare extremă și pierderea încrederii în procesul democratic.
- Exemple concrete de instrumentalizare a religiei, istoriei și traumelor colective prin narative conspiraționiste și revizioniste, menite să mobilizeze emoțional și să radicalizeze grupuri vulnerabile.
- O secțiune amplă dedicată eșecurilor sistemice ale platformelor în moderarea conținutului, ceea ce a permis ca aceste rețele de dezinformare și influență să opereze nestingherite în propagarea haosului informațional. Mai grav, asistăm și la subminarea proceselor democratice prin multiplicarea limbajului violent, hărțuirea online și tentativele de reducere la tăcere a celor care rezistă manipulării.
- O radiografie a mobilizării civice nemaiîntâlnite până în prezent, cetățeni obișnuiți care, în fața asaltului informațional, au ales să se implice spontan. Au contracarat manipularea cu instrumente disponibile, precum raportări, sau fact-checking, dar și prin mobilizarea rețelelor de prieteni și folosirea competențelor proprii, fie ele informatice, educaționale sau de comunicare.
De ce este important acest demers?
Această investigație este primul răspuns civic coordonat la fenomenul complex de manipulare digitală din România și de peste hotare. Este rezultatul a mii de ore de analiză voluntară, observație în teren și colaborare interdisciplinară. Nu aparține unui partid sau instituții, ci vine de la baza societății – o comunitate determinată să apere valorile democratice și dreptul la o informare corectă.
Relevanța este dublă:
- Pentru România: în lipsa unei intervenții clare, aceste rețele se vor adapta, vor prolifera și vor slăbi și mai mult încrederea publică în actul democratic, în alegeri, justiție și media. Pe termen lung, acest climat de neîncredere amplifică riscul de polarizare profundă și tensiuni sociale, care pot degenera în conflict civic deschis, atât online, cât și offline.
- Pentru Uniunea Europeană: aceste rețete riscă să fie replicate și în alte state membre, mai ales în contextul alegerilor naționale și europene. Răspunsurile naționale izolate nu mai sunt suficiente, este nevoie de acțiune coordonată prin mecanisme precum DSA, prin schimb de date și reacție rapidă comună.
Ce solicităm?
Lansăm un apel public către instituțiile românești, media, mediul academic și partenerii internaționali:
- Inițierea unei dezbateri naționale despre riscurile sistemice din online și despre răspunderea platformelor digitale, dar și a instituțiilor abilitate.
- Încurajarea transparenței prin publicarea unor rapoarte trimestriale din partea Meta, TikTok și a celorlalte platforme privind gestionarea conținutului dăunător în România. Câte conturi au fost raportate? Câte au fost analizate? Câte au fost suspendate?
- Aplicarea riguroasă a Digital Services Act (DSA) în România, în special prin sancționarea platformelor care nu își respectă obligațiile legale privind moderarea a conținutului în limba română, și care ignoră semnalele comunităților, lipsindu-le de sprijin în acțiunile de raportare civică.
- Dezvoltarea unei strategii dedicate de analiză și contracarare a dublei manipulări online la care sunt expuși cetățenii din diasporă, atât prin propagandă cu teme legate de România, cât și prin dezinformare specifică contextului țării de reședință.
- Protecție activă pentru jurnaliștii, cercetătorii și voluntarii civici care expun campaniile transnaționale de manipulare atât online cât și offline.
- Protecție digitală reală pentru grupurile civice și democratice de pe rețelele sociale, contracararea discursurilor de amalgamare cu privire la participarea civică online, măsuri imediate împotriva conturilor inautentice care atacă masiv și organizat orice inițiativă civică.
- Educație digitală critică pentru tineri, diaspora și comunități vulnerabile, pentru a reconstrui autonomia informațională.
Bogdan Stăncescu (contributor raport, dezvoltator software și voluntar civic): „Un ecosistem democratic funcțional trebuie să asigure accesul la informații corecte și să protejeze alegătorii de dezinformare, mai ales din surse externe. Platformele online mari urmăresc maximizarea atenției umane pentru profit, fără o preocupare autentică pentru impactul societal, ceea ce face imposibilă autoreglementarea. Acest conflict de interese este evident în interacțiunile cu platformele.
Efortul meu s-a concentrat pe Facebook, iar de-a lungul ultimelor șase luni am parcurs o călătorie lungă și anevoioasă care a început cu colectarea datelor despre rețelele care generează și distribuie dezinformare pe platformă, a continuat cu analiza rețelelor de actori neautentici (network analysis), analize de conținut, analize dinamice de popularitate și s-a încheiat cu formarea unui grup de Facebook pentru raportarea dezinformării către Meta. Au fost trimise circa 200 de rapoarte privind 15 entități, inclusiv postări care descriu o presupusă contagiune a efectelor secundare a vaccinurilor de COVID în rândul populației nevaccinate, profiluri cu nume românești și fotografii de luptători de gherilă ruși, dezinformarea despre placa memorială a lui Mihai Eminescu demontată la Cernăuți, redistribuiri de filmulețe de dezinformare de pe TikTok și altele. Meta nu a luat nicio măsură, confirmând că autoreglementarea este ineficientă și că este nevoie de un cadru legislativ formal.”
Ce urmează?
Acest raport nu este punctul final, ci doar un început. România are șansa – și responsabilitatea – să transforme această criză într-un moment de conștientizare și reformă. Este nevoie de curaj civic, de voință politică și de implicare instituțională pentru a construi o democrație rezilientă, care nu poate fi sabotată printr-un simplu algoritm sau o rețea de conturi false.
Andra-Lucia Martinescu (inițiator, cercetător în Marea Britanie): „Am început acest efort în noiembrie anul trecut, când am adus prima probă despre o posibilă interferență străină, ostilă, din partea Rusiei, dar și prin concursul coordonat al altor dictaturi precum China sau Iran – cu scopul de a ne destabiliza democrația. La aceasta se adaugă factorii locali, dar și o profundă ignoranță/indiferență instituțională. Dacă toată constelația instituțiilor de forță cu mandate vaste în apărarea securității naționale, susținute din bani publici, nu au făcut nimic pentru a preîntâmpina o situație de maximă vulnerabilizare a României, cui îi revine, atunci, această responsabilitate? Încă o dată, societatea civilă, voluntari civici de la firul ierbii, oameni preocupați și profund îngrijorați au ales să se implice și să ajute România să iasă dintr-o situație compromisă.
Am analizat zeci de mii de mesaje distribuite pe platforme online, toate cu scopul de ne scinda, de a ne polariza societatea, atât în România cât și în diaspora. Acum, în plină campanie electorală, pare că instituțiile din România nu și-au învățat lecțiile și ignoră semnalele societății civile – nu există o dezbatere publică informată, iar actul manipulării online, al polarizării pare să servească unui spectru politic amplu. Înaintea sărbătorilor de Paște, vă îndemn să priviți înspre viitorul României, așa cum vă doriți să fie cu adevărat și să vă întrebați – Dacă democrația nu se apără singură, atunci cine o va face?”