La o întâlnire a oamenilor de afaceri din județul Sălaj cu ministrul finanțelor Marcel Boloș, s-au ridicat o serie de întrebări ce frământă în aceste zile mediul economic românesc. Au fost discuții începând de la fiscalitatea din România la accesarea fondurilor europene, de la problemele întâmpinate în prezent la ce ne va rezerva viitorul din punct de vedere financiar- fiscal. Sigur, foarte multe dintre problemele ridicate au fost foarte tehnice, deoarece erau probleme pe care antreprenorii le întâmpină în activitatea lor, ministrul de finanțe încercând să clarifice toate aceste probleme, cu promisiunea că acolo unde lucrurile nu erau chiar în regulă să le rezolve de îndată ce va ajunge la minister. Inspirat din ceea ce s-a discutat la această întâlnire, îmi permit să pun câteva întrebări pentru viitorul guvern:
1. – Birocrația excesivă, precum și excesul de reglementare dăunează mediului de afaceri. Astfel, deși s-au digitalizat rapoartele către ANAF, timpul de întocmire și raportare a crescut. Cele mai afectate sunt IMM-urile, mai ales microîntreprinderile, deoarece ele nu dispun de mijloacele necesare, respectiv forță de muncă și dotările tehnice necesare, ca să facă față acestor provocări. De exemplu, e-factura, e-TVA, inhibă foarte mult activitatea microîntreprinderilor, mai ales având în vedere cerința de corespondență cu ANAF, în caz de neconcordanțe între cifrele precompletate de către ANAF și situațiile reale ale companiilor (e-TVA), dar și între companii (e-factura). O microîntreprindere nu-și permite să angajeze 1 persoană doar pentru întocmirea, transmiterea și stocarea acestor documente, iar o firmă de contabilitate sau un expert independent nu poate presta acest serviciu deoarece are mai mulți clienți, fiind imposibil acest lucru. Probleme se ridică mai ales în mediul rural. O altă problemă este aceea că se suprapun declarațiile. Exemplu: D100 pentru impozitul pe chirii în raportul persoană fizică – persoană juridică, dividende etc., dar se cere și depunerea D205 pentru același lucru, respectiv reținerea la sursă a impozitului. De ce? Doar pentru a afla cine sunt beneficiarii persoane fizice? Sau D300, D394 și D406 (SAF-T) care conțin aceleași informații.
Oare nu ar fi bine ca microîntreprinderile cu cifra de afaceri în limita a 100.000 euro să aibă un regim birocratic simplificat?
2. – De ce se plătește CASS multiplă (salarii, activitate independentă, venituri din investiții) pentru aceeași persoană fizică, în condițiile în care nu se beneficiază multiplu de această contribuție? De ce pensionarii trebuie să plătească CASS din moment ce ei au contribuit pentru aceasta un timp îndelungat? Este o sancțiune pentru că doresc să realizeze și alte venituri?
3. – Având în vedere că se preconizează ca din anul 2025 plafonul pentru microîntreprinderi să fie unic, respectiv mai scăzut de 500.000 euro, nu ar trebui să se renunțe la obligația de a avea 1 angajat, pe de o parte, iar pe de altă parte contractele part-time să intre pe un făgaș normal din punct de vedere al impozitului și al contribuțiilor sociale, respectiv acestea să se plătească la sumele din contract, nu la cel puțin salariul minim brut pe economie?
4. – Conformarea voluntară este cea mai eficientă metodă de încasare a impozitelor și taxelor. Pentru a stimula aceasta ar trebui ca sistemul bonificațiilor pentru bunii platnici să fie utilizat cu precădere. De exemplu, aplicarea sistemului SGR a dus la dispariția plasticelor de pe râuri, lacuri, pajiști etc. S-a demonstrat că zăhărelul este mai eficient decât biciul. Se va implementa acest sistem al bonificațiilor astfel încât să fie permanent, deoarece deocamdată este aplicabil doar pentru 2024?
5. – La ce să ne așteptăm, din punct de vedere al impozitelor și taxelor, începând cu anul 2025, mai ales cu 01.04.2025, având în vedere că România a depus la U.E. Planul bugetar – structural național pe termen mediu? Vor crește acestea?