► Cu regret constatăm că autoritățile nu au anticipat această oportunitate excepțională
► Promovarea turistică nu are vacanțe. Promovarea constantă a produsului turistic românesc este esențială pentru a atrage turiști și pentru a menține interesul pieței internaționale
Turismul românesc se află în pragul unei perioade de dezvoltare accelerată, impulsionat de progresul economic și de eliminarea granițelor prin aderarea României la spațiul Schengen terestru. Această oportunitate deschide noi orizonturi pentru turismul de incoming, consideră Gheorghe Fodoreanu, om de turism cu o experiență de 50 de ani în domeniu, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și unul dintre cei mai cunoscuți experți în incoming din România. Pe de altă parte, acesta atrage atenția asupra unor probleme structurale și a lipsei de anticipare din partea autorităților.
”Turismul românesc ar fi putut avea șansa unei reveniri puternice pe piața europeană datorită avantajelor economice și a eliminării granițelor terestre cu Bulgaria și Ungaria. Cu toate acestea, autoritățile nu au anticipat această deschidere, iar o astfel de oportunitate poate aduce venituri considerabile începând cu primăvara anului 2025,” a declarat Gheorghe Fodoreanu, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).
Recunoaștere internațională pentru turismul românesc
Un element pozitiv vine din partea pieței media franceze, unde activitatea domnului Gheorghe Fodoreanu a fost prezentată într-un interviu acordat revistei „L’arbre à Palabres”, editată de grupul „Prêt à Partir”, una din marile rețele de distribuție voluntare din Franța. Interviul este acum pe masa de lucru a tuturor directorilor generali de touroperatori francezi, care în momentul de față alcătuiesc oferta locală de programe turistice pentru vânzările 2025 și pentru participările la târgurile de turism locale.
Alături de România, în această publicație au fost prezentate încă 30 de destinații de interes major pentru publicul francez. Într-o perioadă în care promovarea turistică a României a fost modestă, articolul domnului Fodoreanu apare la momentul oportun, reprezentând un suport de informație suplimentară pentru destinația România.
Perspective pentru incoming
”Schimbările aduse de aderarea totală la spațiul Schengen reprezintă o oportunitate majoră pentru turismul de circuite cu autocare, facilitând accesul turiștilor din țările central europene, pentru care distanțele pentru Maramureș, Bucovina, Transilvania, Delta Dunării, litoralul și București devin accesibile”, subliniază Fodoreanu. Această deschidere ar fi trebuit prezentată la târgurile de turism din această zonă a Europei, din noiembrie 2024 până în martie 2025, în așa fel încât oportunitatea România să fie susținută de o prezență reală, consistentă și de calitate a standului national printre alte oferte europene.
Probleme și provocări
În pofida acestor perspective favorabile, specialiștii din turism semnalează absența României de la târgurile internaționale de turism. „Este inadmisibil ca România să nu participe la târgul Les Thermalies de la Paris, programat între 23 și 26 ianuarie 2025, mai ales în contextul promovării turismului balnear și al produselor Ana Aslan,” precizează Fodoreanu. ”Anularea participării la târgurile de turism din ianuarie – februarie va duce la întârzieri în redresarea turismului de incoming și va afecta veniturile economiei naționale. Această situație va avea un impact negativ asupra eforturilor guvernului de a recupera datoriile externe. Turismul de incoming este o resursă valoroasă pentru economia României și nu trebuie neglijat,” a completat expertul în turism.
În situația actuală a economiei țării noastre, în situația unei lipse acute de bani pe piață, România are șansa de a se redresa în special prin accesarea fondurilor europene, prin volumul valorii de bani trimiși de către românii din Diaspora către familii, de către agricultură precum și de către turismul de incoming. Acestea sunt soluțiile de succes pe care România le-ar putea implementa cu prioritate și care, alături de industria IT, de laboratoarele farmaceutice, de universitățile de succes, de industria constructoare de mașini plus de toate segmentele din industria României care realizează export pot forma, împreună, un potențial real eficient care să ne scoată din acest deficit. În acest context, din acest punct de vedere, am dori ca politicienii să înțeleagă că turismul de incoming, deci exportul de servicii, reprezintă barometrul de sănătate al industriei unei țări, este exportul de cea mai mare calitate. ”Industria fără fum”, așa cum mai este denumit turismul, reprezintă o modalitate comercială, economică, prin care se obțin bani prin investiții inteligente în potențialul turistic al țării. A nu se uita că Malta face din turism 30% din PIB, Grecia 20%, Franța are 83 de milioane de turiști anual, Germania și-a îndreptat industria turistică inclusiv către incoming (veniturile din turism depășindu-le pe cele din industria auto), iar la nivel mondial absolut toate țările se luptă, se întrec pentru atragerea de turiști. Turismul românesc aduce sub 5% din PIB. Nu există țară care să nu dorească turiști străini. Turismul reprezintă putere economică. Într-o insulă din Oceanul Pacific s-ar putea să nu existe nicio mașină, niciun aeroport dar absolut sigur există mereu o pensiune.
Este așa de simplu. De ce să mai căutăm acul în carul cu fân?