Fetească ori Băbească (“E curată, românească”), horincă (“de familie, de tradiție”), zacuscă (“cu hribi, cu vinete sau cu fasole, de ce nu?”) sau mâncărică de praz și întregul inventar aproape nesfârșit de ciorbe, plus nenumărate alte bucate “istorice” sau „modernizate cu cap”, sunt la baza reconstrucției “brandului de țară” al țării noastre, susțin inițiatorii legii (79/2019) care proclamă prima duminică din octombrie, în fiecare an, drept Zi națională a gastronomiei și vinurilor din România – jurnaliștii și activiștii sociali Cosmin Dragomir și Cezar Ioan. (Fotografii de Sorin Retevoi)
Festivalul “Scrumbii de Rusalii, reuniunea de “Vinuri și bucate dobrogene” dar și “Craiova, capitală gastronomică est-europeană” sau “Conferințele gastronomice” sunt doar începutul
Într-o conversație purtată cu prilejul anunțării celui mai recent proiect de promovare turistică a unei localități – e vorba de seria care începe cu Festivalul “Scrumbii de Rusalii”, care are loc în Satul Pescăresc Tradițional al municipiului Tulcea în 6-8 iunie 2025, și care continuă cu acțiunea dedicată aceluiași scop în Capitală, în 14-15 iunie, sub numele de “Vinuri și bucate dobrogene” – Cosmin Dragomir și Cezar Ioan au anunțat și continuarea unei campanii care a debutat în 2024 și care consacră municipiul Craiova drept “capitală gastronomică est-europeană” (târg-festival cu participare internațională, urmat de vânzări de preparate tipice din 11 țări europene într-o rețea de 11 restaurante de top din Bănie).
Interesul public în creștere față de gastronomia românească arată clar o direcție pe care se construiește imaginea de țară
“Vedem un interes în creștere – din partea publicului, în primul rând, dar și din partea autorităților, asociațiilor și companiilor private din HoReCa – pentru înțelegerea gastronomiei ca vector de promovare a unor destinații turistice de la noi din țară”, a afirmat Cezar Ioan, care și explică: “Dacă păstrăm în minte niște vorbe înțelepte – că suntem ceea ce mâncăm, că dragostea trece prin stomac și că cine mănâncă împreună, rămâne împreună – devine foarte clar că una dintre cele mai importante surse de identitate, de coeziune comunitară și de atractivitate către descoperire, către experiențe noi și seducătoare, este mâncarea, “cu tot alaiul ei” de băuturi și ritualuri mai vechi sau mai moderne”.
Bucătăria românească de azi e o sinteză pe care nu o regăsești nicăieri în altă parte
Cei doi activiști arată că “este de datoria conducătorilor din administrațiile locale, dar și a oamenilor de cultură, de artă și de afaceri din domeniul ospitalității, să redescopere și să scoată la lumină, în toată splendoarea lor, rețete și ingrediente regionale. Gastronomia nu e un moft, nu e o distracție, ci este – și asta e extraordinar de important de notat! – unul dintre elementele fundamentale care au ținut pur și simplu în viață locuitorii acestor meleaguri. Și este fascinant să observăm cum România de azi, departe de a fi “furat” sau “primit de pomană” rețete de la cele trei mari imperii înconjurătoare și a grupurilor etnice conlocuitoare, a integrat, a sintetizat și a îmbogățit aceste rețete, transformându-le în cu totul altceva – ceva distinct, definitoriu”.
România e sigură, accesibilă, frumoasă și deosebit de ofertantă gustativ
Cei doi inițiatori ai Zilei naționale pentru gastronomia și vinurile din România sunt de părere că “poți merge în Turcia și vei degusta foarte bine bucătărie otomană, poți merge în Rusia sau Ucraina și să te delectezi cu preparatele slavilor și poți merge la Viena să te bucuri de bucatele Europei centrale, dar numai în România poți întâlni, la un loc, toate aceste tipologii de mâncăruri”.
Ei mai arată că țara noastră este una sigură pentru turiști, din ce în ce mai accesibilă prin linii aeriene și terestre de transport, relativ ieftină față de marile capitale europene și, totodată, oferă o diversitate deosebită de peisaje, gusturi, produse, obiceiuri și culturi locale și regionale.
“Noua ospitalitate românească, cea la care încercăm și noi să punem umărul prin acțiunile și ideile noastre, poate fi o propunere, o ofertă de nerefuzat pentru majoritatea turiștilor din grupul țintă de interes din punct de vedere al veniturilor, al educației și al intereselor”, mai îndeamnă la reflecție pe toți cei interesați Cosmin Dragomir și Cezar Ioan.