Leul se confruntă cu mari riscuri, în condițiile în care cererea de valută a crescut exponențial, după scorul scos la alegeri del extrema dreaptă și posibilitatea ca exponentul său să devină noul președinte al țării.
Lipsa unui program economic concret din partea exponenților suveranism-distributismului și a naționalizării principalelor industrii, este privită cu scepticism de piețele financiare, iar pensionarii sau bugetarii s-ar putea confrunta în două – trei luni cu situația în care nu își vor primi pensiile sau salariile, în lipsa banilor europeni.
Dorința autorităților și a BNR de a susține moneda națională, a fost obținută prin vânzări de valută în piață. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloş, a afirmat că au fost scoase 6 miliarde de euro din fondul special de rezervă a Guvernului, pentru a stabiliza cursul dar și pentru cheltuielile curente ale statului.
La rândul său, BNR, care monitorizează cu mare atenție leul, principalul său instrument în lupta cu inflația, ar fi fost nevoită să cheltuie circa 1 miliard de euro.
Cristian Popa, membru al consiliului de administraţie al BNR, a declarat recent Ziarului Financiar că „intrările de valută au devenit ieşiri, însă am văzut mai degrabă concluzia acestui proces în dobânzi mai mari. (…) Cursul contează foarte mult, mai ales că este ceasul economiei”. Dl Popa, a precizat, de asemenea, faptul că „BNR a preferat această stabilitate relativă a cursului valutar. Totuşi, nivelul nu este fix, iar dacă dezechilibrele macroeconomice nu se corectează este greu de imaginat că lucrurile vor rămâne la fel de stabile şi pe viitor”.
Anul acesta, volatilitatea cursului euro a fost minimă, deprecierea față de ultima ședință din 2023 fiind pe parcursul lunilor de circa 0,025 bani. În ultimele săptămâni, culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,976 – 4,977 lei. Însă, în ultimele două ședințe maximul a urcat la 4,978 lei, astfel că media de miercuri a fost identică cu cea de marți, 4,9770 lei.
Situația actuală a fost prevăzută de către banca centrală, care a menținut rata de referință, la ultima sa ședință de politică monetară, la 6,50%.
Până la jumătatea lunii noiembrie, indicii ROBOR se situau în apropierea dobânzii pentru facilitatea de depozit de 5,5%, care devenise principala rată directoare a pieței.
De atunci, indicii au trecut pe creștere. Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,91 la 5,92%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,95 la 5,97%, comparativ cu 5,59% în urmă cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni de la 5,99 la 6,02%, față de 5,64% în prima parte a lunii septembrie.
Euro se tranzacționa miercuri în culoarul 1,0482 – 1,0530 dolari, față de un maxim de 1,0597 dolari, la sfârșitul săptămânii trecute. Situația politică încordată din Franța, unde ar putea fi votată o moțiune de cenzură împotriva premierului Michel Barnier, este cea care pune presiune pe euro. Dolarul american s-a apreciat la 4,7393 lei, față de 4,7129 lei, joia trecută.
Media francului elvețian a stagnat la 5,3444 lei iar cea a lirei sterline a urcat la 6,0043 lei.
Prețul gramului de aur a crescut miercuri de la 402,2774 lei la 402,7351 lei, iar metalul galben se aprecia la 2.635,60 – 2.651,50 dolari/uncie.
Cursul monedelor din regiune se aprecia la 4,2899 zloți/euro la 414,06 forinți/euro.
Bitcoin se tranzacționa la jumătatea acestei săptămâni în culoarul 95.414 – 97.019 dolari iar ethereum între 3.618 și 3.750 dolari.
Analiza cuprinde perioada 27 noiembrie – 4 decembrie