Eșecurile restaurărilor din comunism, îndreptate cu milioane de euro. Monumente istorice emblematice readuse la viață

Restaurările controversate din comunism ale unor ansambluri istorice valorase din România, sunt corectate cu lucrări costisitoare. Mai multe milioane de euro au fost investite pentru redarea „strălucirii” unor castele, cetăți și ansambluri istorice emblematice.

Dezvelit treptat începând din secolul al XIX-lea, Amfiteatrul din Sarmizegetusa (video), situl arheologic al primului oraș roman din Dacia, a trecut în secolul XX prin mai multe etape de restaurare, care au dus la conservarea sa.

Zidăria veche, înlăturată de pe Amfiteatrul roman

Unele s-au dovedit însă dăunătoare pentru integritatea sa, arătau specialiștii. În anii ’60 și ‘70, la restaurarea amfiteatrului s-au folosit mortaruri de ciment, utilizate frecvent în acei ani la monumente istorice, care însă cu timpul nu s-au dovedit eficiente.

„Componenta de conservare şi restaurare a ruinei presupune oprirea procesului de deteriorare, o parte fiind cauzată chiar de intervenţiile de restaurare realizate în anii ‘60, când s-a folosit mult mortarul de ciment. Astăzi ştim că mortarul de ciment e nociv în raport cu zidăriile antice şi provoacă deteriorări chimice şi fizice. Deci, va trebui să înlăturăm mortarele, atât cât se poate, şi să le înlocuim cu mortare de restaurare, pe bază de var şi nisip", arăta arhitectul Ştefan Bâlici, fostul director al Institutului Național al Patrimoniului (INP), aflat în echipa de specialişti implicată în proiectul de restaurare a amfiteatrului roman, în valoare de cinci milioane de euro.

Restaurarea Amfiteatrului din Sarmizegetusa (video, jos: CJ Hunedoara) a însemnat transformarea acestuia într-un spațiu în care vor putea avea loc evenimente, la care pot participa sute de spectatori. De aceea, edificiul antic a fost completat cu tribune metalice și de lemn, demontabile, care au stârnit însă controverse.

„S-a propus realizarea de gradene pe câteva sectoare ale laturilor sudice și nordice, din structură metalică zincată, independentă de structura istorică, sprijinită pe dale de beton prefabricat așezate pe pat de pământ și susținute de stâlpi care să asigure panta arenei romane”, informa Consiliul Județean Hunedoara.

Castelul Corvinilor își recapătă înfățișarea medievală

O soluție asemănătoare este aleasă și pentru lucrările de reabilitare a Castelului Corvinilor din Hunedoara unde vechile tencuieli ale zidurilor, turnurilor și pilonilor podului de la intrarea în ansamblul medieval au fost înlăturate, iar noua rostuire îi redă castelului o înfățișare mai apropiată din epoca sa de glorie din secolele trecute.

Lucrările cuprinse în două proiecte cu o valoare totală de circa zece milioane de euro, au început în 2019 și continuă în prezent la castel.

Nu doar tencuielile și zugrăvelile din proiectele vechi de restaurare au afectat negativ înfățișarea ansamblului medieval, dar și poluarea provenită de la uzinele metalurgice și, mai târziu, de la combinatul siderurgic Hunedoara. Castelul Corvinilor a căpătat treptat un aspect cenușiu - ruginiu, fiind acoperit cu praful, rugina și cenușa eliberate neîncetat deasupra orașului de complexul industrial care îl înconjurase aproape complet până la sfârșitul secolului XX.

În ultimii ani, toate zidurile exterioare au fost curăţate prin operaţiuni de hidogomaj, de funinginea şi praful industrial care le-au acoperit timp de mai multe decenii. Restaurarea a redat și culoarea celor mai vechi fresce laice din Transilvania, picturile medievale care redau legenda Corvinilor, descoperite în secolul al XIX-lea în Aripa Matia.

Sarmizegetusa Regia, restaurată fantezist în anii ‘80

În anii 1980 - 1981, mai multe monumente din Sarmizegetusa Regia au fost restaurate și consolidate, însă lucrările i-au adus capitalei dacilor o serie de neajunsuri. Unul dintre motive a fost că, în lipsa fondurilor și după renunțarea la soluțiile de restaurare proiectate inițial, unele lucrări au fost abandonate înainte de a fi finalizate. Alte restaurări au stârnit controverse.

Una dintre lucrări a vizat completarea Soarele de andezit, un edificiu circular pe care arheologii l-au descoperit în anii ‘50 pe jumătate distrus, cu ciment. Soluția inițială, respinsă în cele din urmă era și mai dură.

La începutul anilor ’80, autorităţile au plănuit „demontarea” și extragerea monumentului de aproape 20 de tone din Sarmizegetusa Regia, pentru a-l expune la muzeul din Deva, în locul lui urmând să fie adusă o replică de dimensiuni similare. Resursele care trebuiau alocate erau imense, iar eforturile pe măsură și implicau riscuri. Proiectanții au propus și varianta acoperirii edificiului, pentru a-l feri de intemperii, însă, în cele din urmă Soarele de andezit a fost restaurat prin astuparea fisurilor și completarea razelor sale lipsă, cu unele de piatră.

Tot atunci Marele Sanctuar Circular a primit o nouă înfăţişare prin plantarea în interiorul lui a peste 100 de stâlpi de stejar, de diferite dimensiuni, meniţi să creeze vizitatorilor sugestia că aici ar fi existat un sanctuar acoperit. În deceniile următoare stâlpii au fost degradați, în principal de turiștii care obișnuiau să se cațere pe ei, iar în 2017 au fost înlocuiți cu alți stâlpi de stejar. Unii specialiști au propus înlăturarea lor.

În alte temple, au fost înlocuite blocurile de calcar sau andezit originale cu replici de piatră sau prefabricate ori le-au fost adăugate discuri, stâlpi și elemente din beton. Porțile fortificației din Sarmizegetusa Regia au fost înălțate, fără ca această soluție să fie susținută prin argumente istorice, iar drumul antic pavat care cobora, în trepte, la vechile temple a fost completat cu pavaje din calcar de la Podeni, care s-au degradat mai repede în patru decenii decât pavajele antice.

Începând din anii 2000, unele elemente de beton aduse în Sarmizegetusa Regia pentru a-i reda un aspect mai impozant, dar fals, au fost înlăturate.

În ultimii doi ani, în Sarmizegetusa Regia au avut loc lucrări menite să „corecteze” modul în care a fost restaurată fortificația cetății dacice, în anii ‘80. Au fost eliminate blocurile de calcar de Podeni folosite în anii ‘80 la înălțarea porților de est și de vest, iar zidurile incintei militare au fost restaurate. Suprafeţele zidurilor au fost tratate bloc cu bloc, prin lucrări de conservare, curăţare, biocidare, completare şi, local, restaurare, arătau arheologii. Lucrările estimate la peste 2,2 milioane de euro, derulate în prezent, sunt finanțate de Consiliul Județean Hunedoara și prin Granturile SEE 2014-2021.

Ele vor continua la templul de andezit de pe terasa a X-a și la drumul pavat. Templul mare de andezit din Sarmizegetusa Regia, va fi restaurat, prin lucrări estimate la 7,5 milioane de lei, iar în același timp vor avea loc lucrări menite să oprească procesul de degradare al structurilor aflate pe Terasa a X-a (plinte, tamburi de andezit, blocuri de calcar, ziduri de susținere), care ocupă o suprafață de 3.187 metri pătrați. Proiectul propune, alături de lucrări de consolidare și conservare și refacerea prin anastiloza a uneia dintre coloanele antice ale Templului mare de andezit, folosindu-se fragmente din coloanele antice, aflate în diferite locuri din Sarmizegetusa Regia.

Și drumul pavat a fost cuprins într-un proiect restaurare de 7,3 milioane de lei, depus de Consiliul Județean Hunedoara în Programul „Timbrul monumentelor istorice”, coordonat de Institutul Național al Patrimoniului.

„Propunerea de restaurare a drumului pavat vizează o intervenție minimală asupra monumentului, care cuprinde lucrări de conservare și de oprire a proceselor de degradare a dalajelor și structurilor din zona Piațetei, dar și de înlăturarea materialului de completare introdus în restaurarea din urmă cu peste patru decenii și de introducerea unui strat fundal care să pună în evidență componentele vechi ale monumentului”, arată inițiatorii proiectului.