Aberația industriei auto comuniste, încropită într-o fabrică de cuști de animale. „Mercedes și BMW ar fi dat orice să-i oprească producția”

La sfârșitul anilor 80, pe porțile unei fabrici din Timișoara ieșea una dintre cele mai caraghioase mașini din întreaga istorie a industriei auto: Lăstunul. Aceste mașini erau destinate clasei muncitoare din România socialistă și erau parodiate inclusiv în acei ani.

Se spune că însuși Nicolae Ceaușescu ar fi cerut un proiect de mașină la prețul unui televizor, cu un consum de 3 litri de benzină la 100 de km și mai mic de 3 metri, mai mult decât suficient, în opinia sa, pentru românul de rând. Afirmația a fost întărită de Adrian Marian, decanul Facultăţii de Design de la Universitatea Tibiscus din Timișoara, unul din proiectanţii care şi-au adus contribuţia la realizarea „micului bolid”.

Și așa cum o veche zicală spune că „unde-i ordin nu e tocmeală”, comuniștii s-au grăbit să-i facă pe plac. Așa se face că primul Lăstun a fost expus chiar de ziua „celui mai iubit fiu al popoprului”, în data de 26 ianuarie 1988.

„Totul a fost realizat. Dacă nu ieşea te rădea! Americanii descoperă acum maşina sub 3 metri, dar noi am făcut asta în 1981”, spunea Marian, într-un interviu acordat în urmă cu mai mulți ani pentru „Adevărul”.

Produs de o fabrică de cuști de animale

Deși mică, mașina comuniștilor români trebuia în teorie să poată să transporte o familie cu doi copii și să consume doar 3 litri de benzină la 100 de kilometri, ceea ce l-ar fi făcut probabil atrăgător și azi, din perspectiva unor activiști de mediu fanatici. Totuși, consumul de 3 litri era doar pe hârtie, pentru că în realitate abia ieșită de pe poarta fabricii bănățene, după doar câțiva kilometri parcurși, piesele de proastă calitate riscau să se strice, iar consumul creștea și cu 300%.

Timp de câțiva ani, pe poarta fabricii Tehnometal, din Timișoara, au ieșit mai puțin de 7.000 de mașini. Interesant este și că, tipic pentru comuniști, fabrica timișoreană a fost reconvertită peste noapte să producă mașini, după ce de-a lungul timpului aici s-au fabricat cuști pentru animale. La mai bine de trei decenii, Lăstunul timișorean a rămas subiect de glume pentru internauți, chiar dacă unii dintre ei, nostalgici ai vremurilor comuniste, cred încă și azi că mașina avea potențial și nu era cu nimic mai proastă decât vehiculele de dimensiuni similare fabricate în vest.

Subiect de bancuri pe rețelele sociale

Subiectul a fost repus pe tapet pe un grup de Facebook unde își dau întâlnire pasionații de mașini românești.

„Nu-i mașină-n toată țara, ca Lăstun din Timișoara”, a scris cineva într-o postare însoțită de câteva fotografii cu „micul bolid”. A fost ca o invitație la comentarii, care s-a viralizat, iar internauții nu au așteptat invitație specială.

„Nu-i găină ca păunul și mașină ca Lăstunul!”, a cineva. „Mai există?”, a întrebat un curios. „Da, pe la nostalgici. Se vinde la prețuri exorbitante”, a venit răspunsul. „Da, Lăstunul din poză există în Maramureș din anul 2012!”, a intervenit altul.

„Parca Smarturile care se produc astăzi sunt mai frumoase sau mai bune. Dacă făceau Lăstunul mai calitativ era cel mai bun dintre toate”, a scris un nostalgic. „Dacă”, i-a răspuns cineva imediat. „Hai că ai zis-o, Smarturile care se produc azi sunt peste toate Daciile din punct de vedere calitativ”, a scris altul. „Da, mori mai repede”, i-a răspuns cineva.

„Un concept care trebuia dezvoltat”, a fost o părere. „Daca mergeai o singură dată cu așa ceva, nu mai spuneai așa ceva!”, a venit replica. „Smarturile de care vorbești au ani mulți de cercetare și experiență, ceea ce Lăstunul nu a apucat! De aici diferența”, a fost o altă părere. „Ani grei de studii inginerești de civilizație și progres”, a comentat cineva. „Vedeți documentarul cu istoria Lăstunului, apoi mai vedeți ce studii inginerești au fost”, a răspuns altul.

„Lăstunul de-l cumpărai, în mijlocul străzii stăteai. Cu cutia de conservă, ajungeai la spital într-o rezervă. Și înjurai toată seara Lăstunul din Timișoara!”, a fost altă poezioară.

„O aberație comunistă”

„O aberație comunistă încropită din ce s-a putut la vremea aceea, la ordinul unui dement. Specialiștii care au proiectat-o erau îngroziți de aparatul politic de atunci, care le cerea să facă din rahat bici, care apoi să și pocnească. Propulsată de o jumătate de motor de Oltcit, cu roți mici, caroserie slabă, in care nu aveai șanse prea mari de supraviețuire in caz de accident. O ciudățenie totusi interesantă mai mult ca o curiozitate tehnologică a unor vremuri de care îmi amintesc cu groază. Nu a fost un succes nici chiar atunci. A fost proiectata în grabă, sub presiune, de către niște specialiști terorizați și forțați la maxim sa vina cu ceva concret, fără a fi testată suficient”, a scris un membru al grupului.

A fost imediat contrazis, nu tocmai elegant, de un altul. „Mereu trebuie să apară câte un troll care să fie contra a tot ce se postează despre ce s-a făcut în timpul lui Ceaușescu, gen Tudor, dar uită că de fapt nu toate au fost făcute fără rost. Dovadă că toate fabricile și uzinele care puteau crea concurență străinilor bineînțeles cu modernizarea aferentă, au fost distruse....”, a scris cineva.

„Ca să le modernizezi, trebuia să le privatizezi sau să aduci tehnologie tot din vest. Ceea ce noi nu am făcut. Noi ne-am vândut țara”, i-a ținut altul isonul. „Ăsta le-a fost scopul, să nu mai aibă nici un fel de concurent”, a confirmat un internaut..

„Ai dreptate. Ăia din vest tremurau ca varga când vedeau calitatea atât de înaltă a produselor din România, că ei săracii nu puteau ține pasul cu blocul din est. Cei de la Mercedes, BMW și Audi ar fi dat oricât numai să oprească producția Lăstunului, care le facea concurență și aproape că i-a lăsat pe toți falimentari”, i-a ironizat alt internaut.

„O sărăcie inventată ca să aibă și cei cu Trabant de cine râde”

„O sărăcie inventată ca să aibă și cei cu Trabant de cine râde”, s-a distrat cineva. „Boule, trabantul era din carton, Lăstunul din fibră de sticlă. Diferență totală!”, a reacționat dur altul. „Duroplast, nicidecum carton. Asta a fost doar o altă legendă tâmpită, propagată de oameni tâmpiți de la prea multa propagandă”, i-a replicat cel insultat.

„Toate proiectele se modernizează în timp. Au făcut mașina, s-a dovedit că era funcțională și perfectă pentru oraș. Toate proiectele se modernizează în timp. A fost foarte bine că au făcut-o!”, a intrat în discuție alt fan al Lăstunului. „ S-a dovedit că era funcțională câteva luni de zile”, a punctat cineva cu ironie.

„Mașina săracului, asta a vrut Ceaușescu. A vrut ca toți să își permită o mașină!”, a scris cineva. „Lasă ca luăm acum mașini în rate și plătim ani de zile...”, s-a supărat altul.

„Lăstunul din imagine a fost fotografiat la expoziția auto Retro Oltimer Expo Budapesta 2012, la standul Retromobil România! A stârnit multă admirație publicului”, a fost un alt mesaj.

„Dacă ne gândim la situația politică și economică precum și la resursele existente putem zice că a fost un succes. Dacă acum, pornind de la clasicul Lăstun ar dezvolta o mașină, cu resursele de acum, ar fi altă situație”, a fost altă părere.