Șeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a avertizat că schimbările climatice care au și vor avea loc reprezintă, în mod fundamental, o criză sanitară de actualitate. Transmiterea unor boli precum malaria, febra dengue şi holera va fi accelerată de intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus, făcând referire la boli considerate eradicate în multe zone ale lumii.
Încălzirea globală, o urgență sanitară. Sursa foto: arhivă
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că situaţia este gravă și cere reacții urgente. „În acest moment, nu se face suficient pentru a se lua măsuri de atenuare şi de adaptare în vederea protejării şi asigurării sănătăţii populaţiei lumii. Deşi criza climatică are multiple faţete, din punctul de vedere al OMS, aceasta este, în esenţă, o criză sanitară. Este una dintre cele mai mari provocări în materie de sănătate cu care se confruntă omenirea în prezent”, a declarat directorul OMS.
Adhanom Ghebreyesus a explicat că efectele schimbărilor climatice fac ravagii asupra sănătăţii oamenilor, perturbând societăţile, economiile şi dezvoltarea. Oficialul a avertizat că „în lipsa unor acţiuni imediate, prevalenţa crescută a bolilor asociate climei, distrugerea infrastructurii sanitare şi creşterea poverii sociale ar putea copleşi sistemele sanitare deja supraîncărcate” din întreaga lume.
OMS, a spus el, a adunat dovezi privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii timp de peste 25 de ani. Printre alte consecinţe, el a enumerat creşterea potenţială a transmiterii unor boli precum malaria, febra dengue şi holera odată cu intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, reducând accesul la apă potabilă sigură şi contribuind la răspândirea vectorilor purtători de boli, precum ţânţarii. Fenomenele meteorologice extreme, din ce în ce mai frecvente şi mai severe, provoacă morţi şi răniţi, în timp ce tot mai multe incendii distrug case, uragane mortale lovesc insule şi state costiere, iar inundaţiile ucid mii de oameni şi conduc la strămutarea a milioane de persoane, a precizat directorul OMS. „În prezent, aproximativ 9,2 milioane de copii se confruntă cu lipsa apei. Este aproape sigur că această situaţie se va înrăutăţi pe măsură ce schimbările climatice sporesc severitatea şi frecvenţa secetelor, poluarea surselor de apă şi salinitatea apei în zonele de coastă", a spus el, menţionând că fenomenele meteorologice extreme perturbă, de asemenea, agricultura şi alte resurse alimentare, sporind insecuritatea alimentară şi malnutriţia.
2025, unul dintre cei mai călduroși trei ani înregistrați la nivel mondial
În acest context al schimbărilor climatice și încălzirii globale, agenţia meteorologică britanică Met Office a anunțat că anul 2025 ar urma să fie unul dintre cei mai călduroşi trei ani înregistraţi vreodată la nivel mondial.
Anul viitor, încălzirea ar urma să fie între 1,29 grade Celsius şi 1,53 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială (1850-1900), sau o medie de 1,41 grade Celsius, potrivit agenţiei britanice. „Sfârşitul fenomenului natural El Nino care, combinat cu încălzirea globală cauzată de om, a ridicat temperaturile în 2023-2024, ar trebui să ducă în mod normal la o răcire. Însă este interesant de observat că pentru 2025 sunt prognozate temperaturi globale ridicate, în pofida faptului că (regiunea) Pacificului tropical se îndreaptă către o fază La Nina, care are ca rezultat condiţii uşor mai răcoroase”, a subliniat profesorul Adam Scaife de la Met Office.