Mai mulți europeni ai unor state NATO se vor întâlni miercuri, 18 decembrie, pentru a discuta dacă este cazul să fie trimise trupe pentru menținerea păcii în Ucraina. Generalul (r) Dan Grecu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, în ce măsură poate fi riscant acest demers și ce ar implica punerea în practică.
Tanc Abrams la un exercițiu NATO. FOTO: EPA-EFE
Războiul din Ucraina se află în al treilea an, dar există tot mai multă speranță și apar semne că ar putea să ia sfârșit în 2025. Victorios în alegerile din noiembrie, Donald Trump a promis că în momentul în care va reveni la Casa Albă va convinge ambele combatante să pună capăt luptelor. Și tot Donald Trump a cerut europenilor să se implice mai mult, iar după încheierea unei păci ruso-ucrainene să trimită trupe de menținere a păcii care să ocupe o viitoare zonă demilitarizată din Ucraina.
Cu toate acestea, europenii nu par convinși de această oportunitate. Președintele Franței, Emmanuel Macron, același care sugerase ca europenii să trimită trupe cobeligerante în Ucraina, a îmbrățișat ideea. Doar că liderul de la Élysée nu a găsit deschidere din partea SUA, a Germaniei și a altor state NATO. Acum, Macron și-a reluat demersul, dar adaptat noilor realități, și încearcă să-i convingă pe europeni să accepte un mandat comun prin care să fie trimise trupe de menținere a păcii în Ucraina.
Deocamdată, Macron a discutat subiectul doar cu premierul polonez Donald Tusk, dar s-a lovit de prudența acestuia. Răspunsuri mai degrabă rezervate au venit și din Germania, însă o importantă susținere ar putea veni de la Londra.
O discuție importantă va avea loc miercuri seara, la Bruxelles, scrie Politico. Liderii europeni ar urma să se întâlnească acolo cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu șeful NATO, Mark Rutte. Principalele teme ar fi planurile de pace și componența unei posibile desfășurare de forțe de menținere a păcii în Ucraina. Conform surselor celor de la Politico, vor fi prezenți președintele Franței, Emmanuel Macron, proaspăt demis cancelar german, Olaf Scholz, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Consiliului European, António Costa, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Generalul român decorat pentru misiuni de pace explică despre ce e vorba
„Adevărul” a apelat la generalul (r) Dan Grecu, actualmente președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, pentru a afla ce ar însemna pentru cele două țări beligerante, Rusia și Ucraina, dar și pentru statele NATO europene, inclusiv România, concretizarea acestui demers. Dan Grecu a luat el însuși parte la astfel de acțiuni de menținere a păcii și este familiarizat cu acest concept.
Generalul Dan Grecu a fost decorat cu Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și medalia NATO pentru operații ,,non article five”. Misiunile sale au fost în Irak, Afganistan, Etiopia și Eritreea, ultimele două chiar de menținere a păcii.
Dacă numeroși analiști au avertizat că trimiterea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina ar putea să aibă mai degrabă efect contrar și ar putea duce până la un război global, generalul Dan Grecu are o altă opinie. O primă regulă pentru a evita orice risc de acest fel este, spune generalul, ca aliații să obțină acceptul ambelor combatante.
„Nu e deloc simplu cu trimiterea trupelor pentru supravegherea acordului de pace, care, dacă va fi semnat între ucranieni și ruși, va fi dificil de pus în practică. De ce spun asta? Din perspectiva legislației internaționale, trebuie să existe un acord, o rezoluție a Consiliului și o decizie a Consiliului de Securitate. Forțele respective trebuie să primească în primul rând acordul ambele părți. Deci va trebui ca ucrainenii și rușii să accepte componența acestor forțe de supraveghere. Și aici este o mare întrebare. Vor accepta rușii trupe franceze, britanice și germane? Și dacă da, ce condiții ar pune? Ce alte trupe ar trebui să se regăsească în componența acestor forțe? Vedeți, nu va fi chiar deloc simplu”, spune generalul Dan Grecu.
Va fi complicat
Și asta nu este tot. Este de așteptat ca țări ca Ungaria și Slovacia să încerce să blocheze orice demers de acest gen.
„Am văzut că până și polonezii, adică cei care i-ai ajutat poate cel mai mult pe ucraineni, acum sunt împotriva ideii de a trimite trupe acolo. Pentru că una e să-i ajuți pe ucrainieni, care sunt într-o situație grea și sunt indiscutabil victime ale unei agresiuni și alta este să-ți trimiți propriile trupe între ciocan și nicovală, ca să mă exprim așa. Și mai ales să spui de pe acum că îți trimiți acolo soldații, înainte ca prezența acestor trupe să fie agreată, da, și de ruși și de ucraineni. Și nu doar acceptate, ci să le fie și garantată securitatea de către foștii beligeranți, care în prezent sunt încă beligeranți. În situația asta, nu e o surpriză că multe state NATO sunt reticente. Fiindcă nu va fi deloc o misiune simplă”, adaugă el.
Însă până când nu se va semna cel puțin un acord de încetare a focului, e exclus ca statele europene să trimită trupe în Ucraina.
„Așa spune legislația internațională. Ca să desfășori trupe internaționale, trebuie să existe cel puțin un acord de încetare a focului. Care încă nu există. Și garanția că niciuna dintre părți nu va acționa sau nu va pune în pericol acea forță de supraveghere, de menținere a păcii sau cum se va numi ea. Forțele de menținere a păcii, căci acestea ar fi în această situație niște forțe de menținere a păcii. Ele se încadrează în conceptul ONU de menținere a păcii, așa se numește -Peace keeping operation. Adică menținere a păcii. Operații de menținere a păcii. Astea erau de regulă misiuni cu niște observatori militari și cu forțe mici de supraveghere până la un moment dat, care să fie în măsură să supravegheze respectarea acordului, cel puțin de încetarea focului”, mai spune el.
România și ceilalți vecini ai Ucrainei nu ar fi în cărți pentru forța de menținere a păcii
Este însă puțin probabil ca țări ca România să facă parte dintr-un astfel de grup de forță de menținere a păcii, dar nu și imposibil. Generalul Dan Grecu explică și de ce.
„Aici depinde mult și de fiecare țară care va dori să participe. Până la urmă, fiecare stat trebuie să-și evalueze propriile riscuri. De obicei, dar asta nu înseamnă că e neapărat o regulă, țările vecine nu sunt luate în considerare. Pentru că se consideră că, într-un fel sau altul, ele au un parti-pris acolo, în zonă, că ar avea interese în zonă. Eu nu aș vedea ca din forțele astea de supraveghere a viitorului acord să facă parte balticii, polonezii, românii, slovacii, ungurii și moldovenii, adică cei care sunt vecini cu cel puțin unul dintre beligerați. Așa văd eu treaba”, punctează generalul Dan Grecu.
Aici el dă ca exemplu forțele de menținere a păcii staționate pe alte puncte fierbinți ale Globului.
„De exemplu, avem astfel de trupe de supraveghere în India și Pakistan. Iar printre ele nu se află trupe ale unor state vecine cu cele două țări. La fel stau lucrurile și în cazul prezenței din militare din Cipru. Acolo nu există nicio forță a unui stat vecin cu Turcia sau cu Grecia”, adaugă el.
Nu se poate face nimic fără acordul Ucrainei și a Rusiei
O altă discuție relevantă este dacă viitorul acord va fi unul negociat cu mandat ONU sau doar între părțile implicate direct și indirect în conflict. În ambele cazuri, generalul Dan Grecu speră ca Ucraina să poată să aibă un cuvânt important de spus.
Generalul Dan Grecu. FOTO: Arhivă personală
„E de văzut dacă va fi un acord discutat în limbajul legislației internaționale, adică cea stabilită la ONU, sau va fi un alt fel de acord care va fi discutat de între părți. În mod normal ar trebui, ca să îi dai o relevanță să fie prin ONU. Sunt discuții la nivelul Uniunii Europene, sunt discuții la nivelul NATO, dar până la urmă nu se poate face nimic fără discuții cu ucrainenii și cu rușii. Pentru că ei trebuie să fie parte a discuției, indiscutabil. Zelenski are dreptate. Nu se poate face ceva fără Ucraina. Iar Ucraina trebuie să-ți spună punctul de vedere. Cât de mult o să conteze punctul de vedere al Kievului sau nu, rămâne de văzut, dar nu se pot purta discuții fără ca ei să fie parte în acest proces”, subliniază generalul Grecu.
Tot mai aproape de un armistițiu în Ucraina
În opinia sa, există numeroase semne că ne apropiem încet, nu atât de încheierea unui tratat de pace cât de unul de încetare a focului, un armistițiu. Chiar dacă vor mai trece luni bune până când un astfel de armistițiu va fi semnat, iar înțelegerea va intra în vigoare, acest lucru este deja previzibil.
„Ne-am apropiat, însă nu neapărat de pace, ne-am apropiat mai degrabă de o încetare a focului. Problema este că se pare că va fi cu un avantaj pentru ruși, în sensul că ei sunt cei care au control asupra unor teritorii. Asta este. Nu este deloc un lucru bun din acest punct de vedere, dar până la urmă un armistițiu sau o pace trebuie încheiate mai devreme sau mai târziu și nu putem avea un război total care să dureze la nesfârșit. Sunt sute de mii de morți, sunt distrugeri uriașe, iar orice război poate escalada. Așa că el va trebui să înceteze. În ce termeni, rămâne de văzut, noi nu putem decât să ne dorim și să sperăm că ucrainenii nu vor fi foarte dezavantajați”, încheie generalul Dan Grecu.
Cine este generalul Dan Grecu
Doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii, generalul român în rezervă Dan Grecu (64 ani) are o pregătire militară solidă, inclusiv la centrul Lester B. Pearson (Cornwallis, Canada), dar şi la colegiile NATO de la Bruxelles şi Roma. Totodată, Grecu a fost şef de stat major la Corpul 4 Armată „Mareşal Constantin Prezan”, între 2008 şi 2010, iar experienţa sa internaţională este reliefată cel mai bine prin cele trei misiuni în afara teritoriului naţional ca observator militar în Misiunea ONU din Etiopia şi Eritreea, şef al Echipei Naţionale la Comandamentul Central America pentru operaţiile din Irak şi Afganistan şi şef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan.
Este singurul general român decorat atât de Statele Unite ale Americii și NATO cât și de ONU. El a fost recompensat cu Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale SUA (US Army Commedation Medal) și cu Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE. În același timp, generalul Dan Grecu a fost decorat cu medalia NATO pentru operații ,,non article five. La nivel național, el a primit alte numeroase decorații. Este vorba despre Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de cavaler și de ofițer, Medalia „Virtutea Militară” în grad de cavaler, medaliile onorifice pentru 15, 20 și 25 de ani de serviciu, Emblemele de Onoare ale Armatei României, Ministerului Apărării Naționale, Statului Major General, Statului Major al Forțelor Terestre și Statului Major al Forțelor Aeriene. Din acest an, generalul Dan Grecu este președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România