Începând cu anul școlar viitor, elevii din clasa a XII-a vor studia obligatoriu o nouă materie: Istoria comunismului din România. Programa a fost lansată într-un context politic ce s-a potrivit ca o mănușă: votul din 24 noiembrie al tinerilor care, mulți dintre ei, au ales un candidat la prezidențiale pro-rus și neonazist fără să știe ce înseamnă cu adevărat comunismul sau legionarismul. Trei specialiști în educație au analizat pentru „Adevărul” necesitatea unei astfel de materii, dar și cum ar putea fi ea implementată. Căci planurile cadru pentru pentru învățământul liceal sunt încă ținute la sertar.
Comunismul intră în programa de Bacalaureat. Arhivă
„Am început să lucrăm la această programă în vara anului 2023 și am finalizat-o în toamna acestui an”, a explicat profesorul de Istorie Aurel Constantin Soare, unul dintre autorii care au lucrat efectiv la elaborarea programei. „Am încercat să cuprindem toate aspectele ce țin de istoria comunismului: instituționale, de politică de stat, instituții de stat, Constituțiile. Elevii vor învăța ce înseamnă un regim comunist, apoi ce a presupus regimul comunist din România cu toată dinamica lui”,
Istoria comunismului, continuă expertul, va porni cu anul 1921 și se va încheia cu Revoluția din decembrie 1989. „Copiii vor învăța despre perioada 1921-1924, când Partidul Comunist a fost legal, despre perioada 1924-1944, când acest partid a funcționat în ilegalitate, apoi despre perioada 1944-1989. Vor afla despre Șoimii patriei, despre pionieri, Uteciști, vor învăța despre sovietizarea României după 1944, despre regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Vor primi informații cu privire la legislația și instituțiile represive: închisorile și lagărele”, a mai precizat profesorul Aurel Soare, care este și unul dintre autorii manualelor de istorie de gimnaziu și liceu.
Expert în educație: „Sper ca această materie să redea istoria autentică”
Marian Staș, expert în educație, consideră că această materie este una binevenită doar dacă informațiile prezentate vor fi, într-adevăr, fidele realității. „Dacă vorbim despre istoria autentică a comunismului, trebuie spus că unele lucruri sunt încă ascunse sub preș, iar altele nesoluționate. Sunt foarte curios, de exemplu, să văd cum va fi tratată istoria Bisericii greco-catolice”. Specialistul face referire la perioada în care episcopii greco-catolici au fost torturați în închisorile comuniste, iar apoi obligați să slujească în lăcașuri de cult ortodoxe. Apoi, un alt subiect care ar trebui tratat cu foarte mare atenție vizează dosarul Mineriadelor și cel al Revoluției din 1989. „Ion Iliescu este acuzat de crime împotriva umanității. Dacă aceste lucruri vor fi trecute sub preș sau atinse așa, în treacăt, doar ca să nu supărăm pe cineva, atunci avem o mare problemă în educația pe această temă extrem de sensibilă. Oricât ni s-ar părea de inconfortabil, de dur și oricât am vrea să negăm, istoria comunismului nu se va încheia până când nu se termină dosare de genul ăsta”, consideră expertul.
Din păcate, însă, problemele pe care le ridică specialistul s-ar putea să nu se regăsească în paginile noului manual. „Autorii manualelor vor interpreta esența conținutului trecut în programă în funcție de pregătirea pe care o au în domeniul respectiv. Eu nu pot să garantez că fiecare dintre autorii diferitelor manuale vor atinge aceste aspecte”, a mărturisit profesorul Aurel Soare. Corneliu Riegler, profesor de Istorie la Colegiul Național „George Coșbuc”, a venit cu o completare: istoria Revoluției din 1989 și cea a Mineriadelor ar putea fi redate autentic abia după ce se vor deschide arhivele: „Multe documente care prezintă Revoluția din 1989 sunt încă secretizate. Iar o istorie fără documente de arhivă este o pură speculație. De foarte multe ori, după ce se deschid arhivele, descoperi că lucrurile au stat diferit față de ce știai sau credeai înainte”. Apoi, profesorul este de părere că, pentru a scrie o istorie cu adevărat obiectivă, „generațiile care au fost implicate trebuie să dispară, să vină niște generații mai puțin implicate emoțional și mai puțin interesate de falsificarea adevărului. Și să fie și arhivele deschise, evident”.
„Doar o materie de sine stătătoare poate intra cu adevărat în profunzimea Istoriei”
L-am întrebat pe profesorul Aurel Soare de ce ar avea nevoie elevii de o materie separată care să trateze Istoria comunismului când aceste informații și-ar putea face loc în manualul clasic de Istorie. Răspunsul a venit direct și fără echivoc: „Istoriei, ca disciplină de învățământ, i se alocă în momentul de față o oră pe săptămână. În această oră nu pot fi cuprinse toate informațiile de care un elev ar avea nevoie pentru o cultură solidă în ceea ce privește perioada comunistă. Dacă în orar ar fi existat mai multe ore de istorie, atunci am fi putut gândi, probabil, un manual mai cuprinzător, care să includă, pe lângă Istoria comunismului, și Istoria Holocaustului și Istoria legionarismului”.
Apoi, continuă profesorul, societatea românească ar trebui să-și îndrepte atenția mai mult spre ceea ce dorește să obțină la finalul anilor de studiu, cetățeni asumați, care să voteze la alegeri în cunoștință de cauză: „Unul din trei români a votat în noiembrie cu extremismul. Eu sunt îngrozit, aproape nu mai am oxigen când mă gândesc la faptul că mi-am dedicat o viață-ntreagă educației, iar acum unul din trei români vrea să-mi ia libertatea de a gândi asupra trecutului neamului meu”. Specialistul este de părere că a investi patru ore în Matematică, trei ore în Informatică sau în alte materii, dar fără conștiința clară a identității umane, cetățenești, istorice, a identității naționale, religioase și culturale înseamnă superficialitate. Prin urmare, educația ar trebui să aloce un loc deosebit acelor discipline care să ne consolideze ca cetățeni ai acestei țări.
Istoric: „Studierea comunismului are nevoie de mai mult timp”
Bogdan Bucur, profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA, specializat în sociologia istorică a României interbelice, compară Istoria comunismului ca materie de sine stătătoare cu administrarea unei pastile de antinevralgic atunci când avem o durere acută: „În sine este un lucru bun, căci pentru un interval limitat de timp te scapă de durere. Însă problema se rezolvă prin tratarea afecțiunii medicale care a generat acea durere”. Specialistul se referă la faptul că tinerii nu-și cunosc istoria din cel puțin două mari motive: o oră pe săptămână nu este suficient pentru aprofundare, iar profesorii sunt, mulți dintre ei, nepregătiți corespunzător. „Istoria nu se bucură de numărul de ore necesar pentru ca elevii chiar să ajungă să-și cunoască trecutul. Apoi, profesorii sunt demotivați din cauza subfinanțării în care se zbate întreg sistemul de educație. Ce ar fi trebuit făcut? Comunismul ar trebui tratat pe larg în cursul de Istorie generală. Însă pentru asta este nevoie de poate trei ore pe săptămână și de un manual care să trateze complex această perioadă”, spune acesta.
Altfel, pe același considerent, spune profesorul Bucur, ar trebui să existe materii separate care să atingă și alte etape istorice românești: „De ce să nu facem obligatoriu și o Istorie a mișcărilor fasciste, legionare sau o Istorie a democrației românești? Pentru că nu putem avea câte o materie în funcție de perioadele istorice prin care am trecut. Trebuie, în schimb, să avem o singură disciplină gândită însă total diferit și căreia să i se aloce mai mult timp”. O istorie amplă, care să ne învețe concepte, paradigme, teorii, care să ne învețe să recunoaștem regimuri politice, curente politice, profiluri de oameni politici. „Cum se poate să nu recunoaștem un profil de candidat care introduce într-un mixer electoral formidabil idei legionare, idei comuniste, idei izolaționiste, falsuri istorice despre antichitate și Ev Mediu? Cum să nu-l detectăm ca fiind infractor politic? Asta e sarcina sistemului de educație: să ne învețe să detectăm falsul politic, cu trimitere directă spre Călin Georgescu. Istoria a fost predată prost, copiii nu au înțeles, iar la urne, în 24 noiembrie, tinerii nu au avut capacitatea de a recunoaște ideile ticăloase din istorie și de a se feri de ele”.
Specialist: „Fără planuri cadru pentru liceu e doar un proiect făcut pe genunchi”
Marian Staș consideră că fără planuri cadru pentru liceu acest proiect este unul făcut pe genunchi și conjunctural. „Nu poți să nu suspectezi chestiunea de o conotație conjuncturală, care poate fi ori politică, ori efectiv s-au trezit cu pistolul la tâmplă, căci a explodat neolegionarismul. Din punctul de vedere al construcției de ansamblu, Ministerul Educației se află într-o gravă eroare tehnică. Se pune o piesă particulară, specifică, în absența marii construcții care se numește plan cadru și model curricular. Se pune căruța înaintea boilor pentru că nu știi, de fapt, cum va arăta planul cadru. Logica este următoarea: construiesc mai întâi un model curricular, după care construiesc conținuturile și programele școlare. Altfel, s-ar putea să nu încapă această materie din punctul de vedere al numărului de ore, s-ar putea să aibă nevoie de alte corelații cu alte zone socio-umane de exemplu, filosofie, sociologie etc Și atunci, în absența unei astfel de construcții, evident că demersul pare pripit și croit incomplet”, consideră specialistul.