Cel mai frecvent tip de cancer în România este cancerul colorectal, care include atât cancerul de colon, cât și pe cel de rect. Cunoașterea factorilor de risc este esențială.
Cancerul colorectal este cel mai frecvent tip de cancer în România Foto Arhiva Adevărul
Cancerul colorectal reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, fiind responsabil pentru o mare parte dintre cazurile noi de cancer diagnosticate anual în țara noastră. Este, de asemenea, o cauză semnificativă de mortalitate, deși rata de supraviețuire este mult mai mare atunci când boala este depistată în stadii incipiente. Din acest motiv, este esențial să înțelegem factorii de risc pentru cancerul colorectal.
O serie de cercetări recente sugerează o legătură între consumul abuziv de antibiotice și un risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul colorectal.
Studiile au arătat că utilizarea frecventă și necontrolată a antibioticelor, în special în copilărie, poate altera flora intestinală, ceea ce poate contribui la dezvoltarea cancerului mai târziu în viață.
Acest fenomen se datorează modificărilor în echilibrul bacterian al intestinului, care favorizează creșterea bacteriilor dăunătoare, ce pot influența negativ sănătatea intestinală și pot crește riscul de inflamație cronică, un factor de risc cunoscut pentru cancer.
Aceasta subliniază importanța utilizării responsabile a antibioticelor, pentru a preveni efectele pe termen lung asupra sănătății și a proteja microbiomul intestinal, esențial pentru sănătatea digestivă și prevenirea bolilor. Slăbind sistemul imunitar, antibioticele fac organismul mai vulnerabil la dezvoltarea celulelor canceroase.
Abuzul de antibiotice crește riscul de cancer colorectal Arhiva Adevărul
Prescrierea și consumul de medicamente trebuie să se facă întotdeauna responsabil. Pe de o parte, profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să învețe să le prescrie atunci când este necesar; pe de altă parte, populația generală trebuie să evite automedicația, fiind conștientă de consecințele acesteia și de faptul că excesele sunt dăunătoare.
În acest context, există un medicament sau un grup de medicamente al căror consum excesiv, în special în perioada copilăriei, indiferent dacă este făcut din necesitate sau nu, a fost legat de un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal: antibioticele.
La fel ca în alte cazuri, cancerul colorectal este o afecțiune a cărei incidență crește odată cu vârsta, deși tot mai multe cazuri sunt diagnosticate înainte de vârsta de 50 de ani. În România, vârsta medie de diagnosticare a cancerului colorectal a scăzut semnificativ în ultimele decenii. Înainte de anii 2015, această vârstă era de aproximativ 72 de ani, însă acum a ajuns la aproximativ 66 de ani, din cauza stilului de viață și a factorilor de mediu.
Cauzele cancerului colorectal nu sunt încă pe deplin înțelese, dar există suspiciuni că dieta și stilul de viață în general, inclusiv consumul de substanțe toxice precum tutunul sau alcoolul, ar putea juca un rol semnificativ în creșterea riscului de dezvoltare a acestui tip de tumoră.
Din fericire, dacă este depistat din timp, 90% dintre cazurile de cancer colorectal pot fi vindecate. De aceea, este esențial să participăm la programele de screening pentru această afecțiune, cum ar fi testele de sânge ocult fecal, începând cu vârsta de 50 de ani, sau să efectuăm colonoscopii pentru persoanele ale căror rude au avut cancer colorectal la vârste fragede.
În plus față de participarea la programele de depistare precoce, este și mai important să cunoaștem factorii de risc asociați cu această boală și să știm cum să îi evităm: consumul excesiv de carne roșie și carne procesată, alcoolul și fumatul, sau lipsa activității fizice sunt doar câteva exemple. Și, printre toți acești factori, există unul care este bine studiat, dar încă prea puțin cunoscut: consumul excesiv de antibiotice.
În acest sens, există suficiente dovezi care leagă consumul excesiv de antibiotice de un risc crescut de cancer colorectal. De aceea, este esențial să ne amintim că antibioticele trebuie administrate doar pe bază de prescripție medicală și numai atunci când sunt necesare, evitând automedicația.
Unul dintre studiile care sugerează această legătură a fost publicat în Journal of the National Cancer Institute în septembrie 2021. După analizarea a 40.535 de cazuri de cancer colorectal, comparativ cu un grup de control de 202.000 de persoane sănătoase, s-a ajuns la concluzia că persoanele care au luat antibiotice timp de mai mult de șase luni au un risc cu până la 17% mai mare de a dezvolta acest tip de cancer gastrointestinal.
Un alt studiu publicat anul trecut, în 2021, în British Journal of Cancer, și prezentat la Congresul Mondial al Cancerului Gastrointestinal al Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO), a luat în considerare și vârsta. În cadrul acestui studiu, au fost analizați 8.000 de pacienți diagnosticați cu cancer colorectal, comparativ cu 30.000 de persoane sănătoase dintr-un grup de control. Cercetătorii au acordat o atenție deosebită cazurilor din rândul persoanelor sub 50 de ani și consumului lor de antibiotice, ajungând la concluzia că această grupă de vârstă prezenta un risc cu până la 49% mai mare de a dezvolta cancer colorectal ca urmare a consumului excesiv de antibiotice.
În ambele studii, ipoteza luată în considerare este similară: o alterare semnificativă a microbiotei intestinale sau disbioza, dar în exces. Nu trebuie să ne înșelăm: la fel ca în cazul altor medicamente, consumul de antibiotice este sigur și esențial pentru creșterea speranței de viață, prin reducerea drastică a mortalității cauzate de infecții. Totuși, excesul de antibiotice, mai ales atunci când nu sunt utilizate responsabil, poate fi dăunător.
Cu toate acestea, multe antibiotice au potențialul de a distruge diferite familii de bacterii, ceea ce presupune eliminarea grupurilor funcționale necesare organismului nostru, cum ar fi microbiomul intestinal.
Așa cum sugerează un studiu publicat în Genomics, Proteomics & Bioinformatics, microbiota și produșii secundari ai metabolismului sunt esențiali pentru viața noastră, iar dereglarea acestora a fost legată de inflamații de intensitate scăzută, dereglarea sistemului imunitar, instabilitate genetică și, de asemenea, de carcinogeneză sau un risc crescut de cancer.