Educația poate schimba pe termen lung votul pentru lideri anti-europeni, anti-știință și anti-religie care vin cu propuneri bizare, spune rectorul UBB, Daniel David. Însă până la următoarele alegeri, cheia se află la politicieni și la preoți, care pot face diferența, spune psihologul.
Daniel David susține că votul bazat pe ură poate fi evitat. FOTO: Arhivă personală
Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, al cărui nume a fost vehiculat pentru o potențială candidatură la președinție, a vorbit pentru „Adevărul” despre ceea ce se poate face până la alegerile prezidențiale din primăvară pentru a evita ca un vot exprimat din ură pentru sistemul politic din România să poată distruge țara.
Cea mai mare responsabilitate o au politicienii. David spune că va conta foarte mult guvernul care va prelua puterea și care trebuie format din oameni competenți care să nu fie percepuți ca fiind aceeași oameni de partid care au deținut puterea până acum
„Politicienii ar trebui să fie responsabili și să ne ofere lideri pe care să-i apreciem și să mergem spre ei cu responsabilitate. Nu trebuie să fie un guvern antisistem, ci un guvern de oameni competenți în care să nu fie mulți dintre politicienii cei care au fost înainte în zona ministerială”, spune David.
Va conta, de asemenea, foarte mult candidatul la președinție, spune el. David crede că partidele proeuropene, în colaborare strânsă cu societatea civilă și cu atenție la nevoile și mesajul oamenilor, trebuie să facă o listă preliminară de aproximativ 5 potențiali candidați, veniți nu doar din mediul politic, ci și din cel socio-economic și cultural-academic. După o analiză sociologică, care ar trebui să determine candidatul cu cele mai mari șanse, toate partidele pro-europene ar trebui să-l susțină pe acesta.
„În funcție de acest lucru o să ne putem mișca mai ușor sau mai greu spre o Românie euroatlantică. Altfel, votul bazat pe ura față de sistem poate să fie mai puternic decât interesul țării. Oamenii sunt dispuși să distrugă establishmentul, uitând că prin asta, practic, afectează și distrug și țara”, spune profesorul.
„Oferta clasei politice a fost catastrofală”
Întrebat cum ar trebui să fie transmis mesajul pro-european și pro-occidental, David a susținut că în primul rând, depinde cine transmite mesajul:
„Trebuie să fie un lider credibil. Când ai un lider credibil nici nu-ți mai trebuie nu știu câte argumente, nu trebuie să le explici de ce România în Europa sau România într-o relație strategică cu SUA și cu NATO este o țară protejată și o țară care se dezvoltă economic”.
David crede că astfel de lideri găsim în politică, dar și în spațiul public.
„Acest mesaj trebuie transmis nu doar către indivizii deja emancipați care sunt legați de instituțiile vestice și care nu trebuie să fie convinși cu astfel de lucruri. Trebuie să ajungem la bunicii noștri din zonele tradiționale care au mintea contaminată în acest moment de abordări din acestea care nu sunt nici știință, nici religie, ci un fel de pseudoștiință și ocultism, dar și la oamenii care sunt antisistem, care trebuie să dobândească și să aibă o speranță că politicienii au înțeles problemele lor și că vor avea în planul de guvernare ceva pentru problemele lor”, detaliază rectorul.
Clasa politică trebuie să-și îndrepte atenția și către diaspora din Europa, să se asigure că drepturile românilor sunt respectate, dar în același timp să le dea speranțe că se pot întoarce în țară. „Deci dacă nu dai și un mesaj pentru zona antisistem, că da, s-a înțeles mesajul transmis, dar calea este nu să dăm foc la casă, nu să distrugem instituțiile, ci calea este să păstrăm instituțiile, dar să le schimbăm conținutul, astfel încât conținutul să le aducă și lor bunăstare”, explică Daniel David.
Având în vedere că una dintre cauzele principale ale votului masiv anti-sistem a fost „ofertă catastrofală a sistemului politic, în ceea ce privește leadership-ul politic”, David susține că partidele au nevoie să promoveze oameni care inspiră, care nu sunt văzuți ca lideri capabili să conducă societatea în vremurile de astăzi.”
Rolul preoților
Un rol foarte important îl vor avea preoții și biserica, crede David. O parte dintre preoții care au promovat candidatul suveranist trebuie să înțeleagă că mesajul acestuia este, de fapt, și anti-religie.
„Religia și biserica trebuie să se reorganizeze în sensul de a aduce învățătura bisericii întâi la propriii preoți și după aceea, ei s-o ducă spre credincioși, fiindcă foarte multă superstiție și foarte mult ocultism ajunge la oameni chiar de la preoți. Atunci când îți vine cineva care spune că inspirația îi vine direct de la Dumnezeu, lucrul acesta trebuie verificat cu atenție”, explică rectorul UBB.
Cei care au un minimum de cultură generală și teologică, spune David, vor înțelege că amestecul de elemente din creștinism, cu superstiții și ocultism contravin, de fapt, învățăturilor din Biblie.
„Când amesteci superstiția și ocultismul cu Dumnezeu, cu Iisus și cu te mai miri ce nu faci decât să ajungi în zona blasfemiei”, spune rectorul. Mesajele lui Călin Georgescu sunt nu numai anti-religie, ci și și anti-știință, spune David.
Cum schimbăm educația
Celelalte soluții țin de educație și de modul în care este percepută știința, dar efectele acestora se vor vedea pe termen lung.
Una dintre priorități este scăderea procentului de analfabetism funcțional în rândul elevilor, care se ridica la circa 40%, spune psihologul.
În plus, trebuie schimbată programa, iar profesorii trebuie pregătiți pentru a promova educația și competențele.
„Aceste efecte nu le poți avea în educație decât în termen mediu sau lung, dar mi-ar plăcea să văd în clasele 1-4 că deja copiii înțeleg diferența între informație și minciună, că încep să detecteze lucruri aberante, cum ar fi când cineva spune că în Pepsi sunt microcipuri, lucruri care nu au nici nimic de a face cu înțelegerea științifică, dar sigur, pot fi explicate pe înțelesul copiilor de școală primară. La fel în gimnaziu și în liceu”, spune psihologul.
David nu crede că e necesar să fie introduse materii noi, ci materiile existente trebuie să fie predate altfel.
Psihologul crede că „treptat, știința a fost marginalizată și scoasă din spațiu public, inclusiv prin decizii politice care au justificat în ochii oamenilor ocupații care nu au nicio legătură cu știința și le-au pus la același nivel”.
Este vorba de acceptarea în codul ocupațiilor a unor profesii precum numerolog, astrolog, prezicător. „Prin faptul că știința a fost marginalizată, oamenii au devenit foarte vulnerabili la manipulare, la tot felul de idei aberante”, este de părere rectorul UBB.
Astfel, spune el, ar trebuie modificat codul ocupațiilor. „Trebuie să separăm lucrurile. Eu nu sunt pentru a interzice diverse ocupații, dar hai să nu ne ascundem și să recunoaștem că unele sunt legate de raționalitate, de știință, iar altele vin pe o anumită tradiție, pe o anumită cultură. Trebuie să fie foarte clar că nu-i totuna să fii medic sau vraci. Nu-i același lucru să fii astronom sau astrolog. Nu-i totuna să fii matematician sau numerolog”, explică rectorul UBB.