Intrarea în Schengen nu ne scapă de tot de controalele la graniță. Cât timp și în ce situații ne vor fi cerute actele la frontieră

Controalele la frontierele interne ale Uniunii Europene pot fi reintroduse temporar, în funcție de riscurile de securitate sau de fluxurile de migrație. Chestor (r) Marian Tutilescu explică cum pot evolua aceste măsuri și ce implică pentru România.

Modificările regulamentului Schengen din 2015 și reintroducerea controalelor

Începând cu 2015, regulamentul Schengen a fost modificat pentru a permite reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene. Aceste măsuri sunt valabile în principiu pentru motive de „securitate internă” sau în contextul unor „potențiale amenințări”. „În esență, e vorba de modificările care au fost aduse începând cu anul 2015 regulamentului Schengen. Aceste modificări permit reintroducerea temporară a controalelor la frontierele țărilor din spațiul Schengen, în principiu pentru motive de securitate internă sau în cazul în care sunt potențiali amenințări în acest sens,” explică Tutilescu.

Aceste controale pot fi aplicate pe perioade de maximum șase luni, dar măsura poate fi prelungită la fiecare șase luni, după o notificare a statului membru către Comisia Europeană. „În momentul de față, Germania a introdus controalele începând cu 1 ianuarie, iar Austria a făcut acest lucru cu mai mult timp în urmă,” adaugă el, referindu-se la statele care au implementat deja aceste măsuri.

Cum se aplică aceste controale?

Tutilescu explică cum se implementează aceste controale, care nu sunt făcute în mod uniform la toate punctele de frontieră, ci se bazează pe selecție aleatorie. „Controalele sunt aleatorii, sunt destul de flexibile și se fac prin sondaj. La frontiera Austriei cu Ungaria, de exemplu, se fac astfel de controale, selectând anumite mașini. În punctul de frontieră, mașinile trebuie să reducă viteza și sunt selectate anumite mașini pentru controlul sumar al documentelor,” spune el.

În acest sens, Tutilescu menționează că, deși aceste controale sunt necesare pentru securitate, fluiditatea traficului la frontierele interne va fi mult mai mare decât înainte. „Numărul mașinilor controlate este destul de redus, iar fluiditatea în spațiile de frontieră va fi incomparabilă cu ceea ce am avut până acum, când absolut toate mașinile erau controlate și documentele verificare.”

Posibilitatea prelungirii măsurilor și factorii externi

Aceste măsuri pot fi prelungite în funcție de evoluțiile externe și de situațiile de securitate. „Teoretic, dacă vor apărea noi fluxuri de migrație din alte regiuni, cum ar fi situația din Siria, este posibil ca această măsură să fie menținută, dar repet, nu este o certitudine,” afirmă  chestorul, subliniind că astfel de măsuri sunt adoptate ca răspuns la crizele externe, cum ar fi conflictele armate care generează fluxuri migratorii mari. „Aceste controale sunt aplicabile pe o perioadă de șase luni, dar pot fi extinse în funcție de evoluțiile externe, de exemplu în cazul unor fluxuri mari de migrație sau alte amenințări la securitatea internă", explică acesta.

Planul de măsuri adoptat la Budapesta

Pe 28 noiembrie, la Budapesta, miniștrii de Interne din mai multe state europene, inclusiv România, au convenit asupra unui plan de măsuri pentru a combate migrația ilegală, într-un context geopolitic complicat. „La întâlnirea din 28 noiembrie, care a avut loc sub președinția maghiară, au participat miniștrii de Interne din Austria, România și Bulgaria, iar printre măsurile stabilite s-a numărat prevenirea migrației ilegale,” spune Tutilescu.

Printre măsurile adoptate s-a numărat și trimiterea unui număr de 100 de polițiști de frontieră pentru a întări securitatea la granița dintre Bulgaria și Turcia. „S-a convenit ca România și alte state să trimită 100 de polițiști de frontieră la granița cu Turcia pentru a întări securitatea și a preveni migrarea ilegală,” adaugă el.

Implementarea Pactului de Migrație și Azil

În cadrul Pactului de Migrație și Azil, România trebuie să implementeze o serie de măsuri de screening pentru migranți. „În cadrul Pactului de Migrație și Azil, există măsura screening-ului la frontieră, care presupune evaluarea migranților care ajung pe teritoriul Uniunii Europene,” explică Tutilescu. România a adoptat deja măsuri legislative pentru a implementa această reglementare, inclusiv crearea unui punct de screening la Timișoara, începând din luna mai 2023. „În România, pentru a aplica măsura de screening, a fost necesară modificarea legislației. În luna mai 2023, a fost organizat un punct de screening pe frontiera de vest, la Timișoara, care lucrează conform acestui concept,” spune el.

Rolul poliției naționale în gestionarea frontierelor

În perioada următoare, poliția națională va juca un rol important în gestionarea frontierelor interne ale Uniunii Europene, în paralel cu poliția de frontieră. „În perioada următoare, va fi o colaborare mai strânsă între poliția de frontieră și poliția națională. Vor exista patrule mixte care vor controla fluxurile de călători și vehicule pe căile de acces către frontierele externe,” subliniază Tutilescu.

În acest context, este important de menționat că România trebuie să continue să se alinieze la reglementările Uniunii Europene pentru a proteja eficient frontierele externe și pentru a preveni migrația ilegală. „Principala problemă cu care se confruntă frontiera de vest este traficul ilegal de migranți,” spune Tutilescu, subliniind necesitatea unui control eficient al migrației și combaterea rețelelor de trafic de persoane.