Social-democratul Victor Negrescu, cel de-al doilea vicepreședinte român al Parlamentului European, susține că problemele de interes pentru România, precum spațiul Schengen, subvențiile pentru agricultură, PNRR, vor fi rezolvate printr-o abordare coerentă, profesionistă și serioară, nu cu scandal.
Victor Negrescu este unul dintre cei doi români vicepreședinți ai Parlamentului European. FOTO: R.F.
România are doi vicepreședinți ai Parlamentului European - independentul Nicu Ștefănuță și social-democratul Victor Negrescu.
„Sunt onorat de cele aproape 400 de voturi pe care le-am primit din partea colegilor, un sprijin consistent pentru ceea ce am propus că voi face în această funcție de vicepreședinte al Parlamentul European”, a susținut social-democratul Victor Negrescu.
Europarlamentarul și-a fixat trei priorități.
„Prima prioritate se referă la democratizarea acestei instituții. Mai degrabă mă refer aici la redeschiderea Parlamentului European către cetățeni, să ne asigurăm că agenda Parlamentului European corespunde mai mult cu așteptările cetățenilor. În sensul acesta vrem să inițiem o serie de consultări cu cetățenii în așa fel încât Parlamentul European să rămână în continuare instituția cea mai credibilă în rândul cetățenilor. Și pentru a face lucrul acesta este nevoie într-adevăr, de setarea unor obiective clare, precise, care sunt raportate la nevoile oamenilor, nevoi exprimate și cu ocazia alegerilor europene care tocmai au trecut”, a detaliat el.
A doua prioritate se referă la componenta de respect pentru toate statele membre. „Toți cetățenii europeni sunt egali și automat trebuie să asigurăm că aici, la nivelul Parlamentul European, nu există diferențe între state, între europarlamentari și în această logică, printr-un dialog susținut putem să ne asigurăm de acest lucru. Asta înseamnă ca tot ce înseamnă agenda legislativă să corespundă și acestor așteptări, iar inițiativele care vin din partea colegilor euro-deputați, inițiative care sper să fie preluate de la cetățeni, să se regăsească automat și în activitatea noastră”, a mai susținut Negrescu.
Un al treilea element se referă la nevoia ca Parlamentul European să devină o instituție mai influentă în procesul decizional european.
„Modul în care ne raportăm la Comisia Europeană, ne raportăm la Consiliu va conta foarte mult în perioada următoare. Știți foarte bine, am fost unul dintre cei care au susținut în mandatul precedent schimbarea unor metode de lucru pentru ca acestea să fie mai dinamice, mai interactive. Interpelarea comisarilor europeni, audierea comisarilor europeni, aceste subiecte cred că trebui să devină lucruri care să se întâmple mai des aici, în Parlamentul European, în așa fel încât să putem să transmitem mesajele oamenilor, practic ca Parlamentul European să-și recapete forța în procesul decizional european.”
„Scandalul în Parlamentul European nu aduce nimic bun pentru români”
Negrescu își propune ca România să devină mai influentă la nivel european.
„Cred că rezultatul obținut în Parlamentul European (doi vicepreședinți ai Parlamentului European-nr) confirmă acest lucru, că țara noastră deja nu mai este un nou stat membru al Uniunii Europene, este un stat capabil să își promoveze interesele și are oameni prin care poate să facă lucrul acesta printr-o abordare coerentă, profesionistă, serioasă și nu cu scandal. Și cred că în următorii 5 ani principala provocare va fi tocmai să arătăm că cei care abordăm lucrurile astfel, serios și profesionist, suntem capabili să facem mai multe lucruri pentru România decât cei care fac scandal, cum s-a întâmplat zilele acestea deja în Parlamentul European sau care eventual fac clipulețe frumoase pe TikTok. Clipulețele frumoase pe TikTok și scandalul în Parlamentul European nu aduc nimic bun pentru români și nu vor genera rezultatele pe care le așteaptă românii de la noi”.
Afirmațiile vin în contextul în care europarlamentarul SOS Diana Şoşoacă a fost scoasă din sala de plen a Parlamentului European din cauza scandalului generat.
Negrescu a susținut că își dorește să gestioneze relația pe care Parlamentul European o are cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene inclusiv în ceea ce privește situația în care României îi este refuzat dreptul de a intra în spațiul Schengen. „Parlamentul European poate acționa inclusiv pe acest subiect la Curtea de Justiție a UE”, a susținut el.
El crede că până la finalul anului există posibilitate a redeschiderii subiectului Schengen și punerii sale pe agenda Consiliul Uniunii Europene.
„Este nevoie de o coordonare între toate instituțiile relevante. Nu putem face asta singuri. Este nevoie și de sprijinul Comisiei Europene, a președinției în exercițiu la Consiliului European”, a precizat el.
Negrescu a susținut că a interpelat-o pe Ursula von der Leyen cu privire la acest subiect al aderării României la Schengen, iar președinta Comisiei și-a reafirmat sprijinul pentru țara noastră.
„Foarte puțini bani”
Eurodeputatul social-democrat va fi negociator- șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor.
„Obiectivul meu este ca undeva în luna noiembrie să ajungem la forma finală a bugetului Uniunii Europene pentru anul viitor. Avem o serie de provocări. Sunt foarte puțin bani, raportat la noile cerințe. Avem o realocare financiară consistentă pentru Ucraina și avem de asemenea presiunea dobânzilor pe care trebuie să le plătim pentru a putea să finanțăm planurile de redresare și reziliență, ceea ce înseamnă că trebuie să ne asigurăm că din resursele limitate alocăm banii acolo unde este nevoie. O prioritate fermă a noastră este să creștem alocările pentru zona de agricultură, fermieri și dezvoltare rurală. Cred că pentru tineri fermieri avem o șansă reală să creștem alocarea financiară, de asemenea să întărim zona de frontieră, acest lucru de ajută la integrarea în spațiul Schengen, dar și facem față provocărilor existente pe această componentă, dar și zona de IMM-uri și zona socială reprezintă priorități pentru noi”.
„Ne dorim un comisar care gestioneaza probleme economice”
Negrescu susține că există premisele ca pe viitor, după 2026, să existe un nou PNRR (Plan Național de Redresare și Reziliență) sau un mecanism de finanțare similar.
„Sunt unii dintre cei care, în sprijinul premierului României, sunt implicat, de a ne asigura că România este cât mai bine reprezentantă. În momentul de față negociem un portofoliu important pentru țara noastră. Ne dorim să avem un comisar care gestionează subiectele economice. Sunt mai multe în prezent portofolii care gestionează subiecte de interes pentru noi, fie că vorbim de comisarul pentru economie, comisarul pentru piață internă, comisarul pentru bugete, zona de competitivitate. Însă arhitectura viitoare Comisii Europene va fi foarte diferită față de ce avem în prezent. Doar după ce va setat portofoliul vor avea loc discuții cu privire la persoana desemnată”, a susținut Negrescu.
El a susținut că e important să ne asigurăm că avem un comisar cu portofoliu care contează. „Din nefericire, nu s-a întâmplat tot timpul lucrul acesta. Adică să vedem comisar care se implică, care face lucruri în mod concret, care comunică în spațiul public, care caută să se asigure că lucrurile merg mai bine. Și cred că e nevoie, poate de această logică, de o altă abordare și din partea viitorului comisar european, indiferent de persoana care va fi desemnată”.
Prelungirea termenului PNRR
Întrebat dacă se poartă discuții cu privire la prelungirea termenului PNRR, Negrescu a susținut că există mai multe state care au invocat posibilitatea prelungirii termenului, chiar și țări care sunt mai avansate decât România în ceea ce privește implementarea, cum ar fi Spania.
„Vom vedea dacă există un acord din acest punct de vedere, dar asta ar fi total greșit pentru noi să evocăm prelungirea termenului, pentru că noi vrem să îndeplinim PNNR până în august 2026. Dacă vom începe să comunicăm despre prelungirea termenului, vor fi din nou și alte întârzieri acumulate. Deci termenul este august 2026 și ne ținem de el pe toate proiectele pe care le avem”, a concluzionat el.